Fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a avertizat marţi propria familie politică, Partidul Popular European (PPE), să nu formeze vreo coaliţie cu partidele suveraniste şi de extremă-dreaptă în viitorul Parlament European, după ce succesoarea sa la conducerea Comisiei, Ursula von der Leyen, a dat de înţeles că nu ar exclude astfel de alianţe pentru a obţine un nou mandat în acest post, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.
„Văd un viraj către dreapta în interiorul PPE şi mă lupt împotriva acestuia.
Oricine se apropie prea mult de dreapta riscă să cadă pe fereastră”, a spus Juncker într-un interviu acordat cotidianului luxemburghez Luxemburger Wort.
„Ar fi bine ca PPE să stea la o mie de kilometri distanţă de virajul generalizat către dreapta”, a indicat el.
Actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidează din partea PPE pentru un nou mandat în acest post.
Sondajele premergătoare alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie sugerează că popularii (PPE), socialiştii (S&D), Verzii şi Renew vor putea să formeze din nou o majoritate în viitorul Parlament European, lăsând şi de această dată în minoritate grupurile suveraniste reprezentate de Conservatorii şi Reformiştii Europeni (CRE) şi Identitate şi Democraţie (ID).
Însă intenția intenţia de vot faţă de partidele actualei coaliții din Parlamentul European pare mai redusă comparativ cu scrutinul din 2019, pe fondul nemulţumirii electoratului faţă de migraţia ilegală sau evoluţiile economice.
Prin urmare, Ursula von der Leyen a dat de înţeles că, dacă totuşi nu va beneficia de majoritatea dorită în noul Parlament European pentru a obţine un nou mandat la conducerea Comisiei, ar fi deschisă unei înţelegeri cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid „Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei) se află în acest grup.
Spre deosebire de alte guverne conservatoare europene, precum cel ungar condus de Viktor Orban sau fostul guvern polonez, cel al Giorgiei Meloni nu s-a confruntat cu critici ori cu sancţiuni din partea Bruxellesului, lucru remarcat şi de Juncker.
„Trebuie să recunosc că, în pofida tuturor aşteptărilor, partidul Giorgiei Meloni urmează o linie destul de europeană.
Dar trebuie să avem de asemenea în vedere discursul pe care l-a susţinut partidul său înainte de a ajunge la putere şi viziunea asupra umanităţii pe care o reprezintă.
Acest lucru nu poate fi ignorat”, consideră Juncker, referindu-se la promisiunea electorală a Giorgiei Meloni că va lua măsuri pentru stăvilirea valului de migranţi ilegali ce debarcă în Italia.
În acest sens, el a criticat şi măsurile anti-migraţie incluse acum în manifestul electoral al PPE, ce menţionează posibilitatea externalizării procedurilor de azil către state terţe.
„Asta nu-mi place.
Aş fi preferat ca procedurile de azil să se desfăşoare în ţara de sosire (a migranţilor în UE – n.
red).
Altfel dăm impresia că facem tot posibilul să ţinem refugiaţii cât mai departe de frontierele europene”, a deplâns Jean-Claude Juncker.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns din nou criticilor care au denunţat disponibilitatea ei de a coopera cu grupurile politice de dreapta din Parlamentul European, relata sâmbătă agenția de presă DPA.
„Este vorba de a câştiga forţele politice care sunt atât de importante pentru o majoritate de centru”, a declarat şefa Executivului comunitar, într-un interviu acordat postului german de radio Deutschlandfunk.
Ursula von der Leyen a precizat că va colabora cu partidele şi politicienii democraţi, indiferent de grupul lor politic din Parlamentul European.
„Criteriul pentru mine este ca parlamentarii cu care vrem să lucrăm să fie în favoarea Europei, în favoarea Ucrainei, împotriva Rusiei şi în favoarea statului de drept”, a mai spus ea, referindu-se la membri ai Legislativului european.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi că este „foarte întristat de ambiguitatea unora dintre declaraţiile politice” ale Ursulei von der Leyen, care candidează pentru un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene.
„Va fi posibilă doar stabilirea unei preşedinţii a Comisiei care să se bazeze pe partidele tradiţionale.
(.
.
.
) Orice altceva ar fi o greşeală pentru viitorul Europei”, a adăugat Scholz.
