Un sondaj Ipsos realizat în țările UE la comanda think-tankului liberal francez Fundația pentru Inovare Politică arată că Bulgaria are cea mai mare pondere de cetățeni care își doresc ieșirea din Uniunea Europeană, în timp ce România se află în primele cinci state comunitare din perspectiva atitudinii favorabile față de Uniune.
De asemenea, românii sunt printre europenii care se tem în foarte mare măsură de un nou război mondial și își doresc constituirea unei armate europene.
Ponderea alegătorilor care își doresc ca țara lor să iasă din Uniunea Europeană este cea mai mare în Bulgaria – 22%, urmată de Cehia – 20%, Austria – 19% și Franța – 18%.
La polul opus, cei mai puțini eurosceptici are Portugalia – 3% și Lituania – 5%, Letonia – 6%, Spania și România, fiecare cu 7%.
Ponderea la nivel european a celor care își doresc un exit este de numai 13%.
„În 2024, ideea europeană, principiile care stau la baza ei, instituțiile care emană din ea beneficiază de o susținere puternică a majorității europenilor.
Atunci se pune întrebarea care este sensul votului populist.
Se pare că majoritatea liderilor populiști, precum și a adversarilor lor nu au o bună comprehensiune a realității politice pentru că sunt blocați în aceeași neînțelegere asupra interpretării votului populist, confundând adesea expresia unui protest sau a unei revendicări cu adeziunea la promisiunea rupturii”, susțin experții Fundației pentru Inovare Politică.
Astfel, nici măcar votanții partidelor de extremă dreapta sau ai dreptei radicale nu sunt susținători ai ieșirii țărilor lor din UE.
Astfel, votanții grupului Identitate și Democrație (ID) au o atitudine favorabilă UE în proporție de 66%, iar cei ai Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE) sunt pro-UE în proporție de 80%.
Nici ideea renunțării la euro și revenirea la moneda națională nu este foarte populară printre cei 360 de milioane de alegători din Uniune, atitudinea favorabilă față de moneda unică în țările din zona euro fiind de 92%.
O parte considerabilă a sondajului este dedicată amenințărilor externe la adresa UE.
Rusia este percepută ca o amenințare de 77% dintre europeni, procentaj în creștere cu 16 puncte față de 2021, când încă nu izbucnise războiul ruso-ucrainean.
Temerile cele mai mari față de Moscova au fost înregistrate în Estonia și Portugalia, fiecare cu 85%, urmate de Olanda – 84% și Finlanda, Malta, Polonia și Suedia, cu câte 83%.
Cele mai mici procente s-au înregistrat în Bulgaria – 44% și Grecia – 59%.
În Ungaria, unde guvernul lui Viktor Orban are o atitudine mai puțin dură față de Moscova, ponderea celor care se tem de politica externă rusă este de 67%.
Cu 73%, România este sub media europeană.
Există și un procent de 6% dintre români care cred că poziția Rusiei este de natură să-i liniștească, cu mult însă sub Bulgaria – 26%, Grecia – 15% sau Cipru – 14%.
Însă românii sunt cei mai temători de posibilitatea unui nou război la scară mondială (74%), fiind depășiți doar de ciprioți – 83% și portughezi – 77%.
Media UE este de numai 60%, însă este în creștere cu 22% față de 2021.
De asemenea, România este pe locul 5 în ce privește atitudinea favorabilă față de apartenența țării la NATO, cu 79%, peste media de 65% a UE.
Țara noastră este depășită doar de Estonia – 88%, Lituania – 83%, Polonia – 82% și Danemarca – 80%.
Și la acest capitol Bulgaria are ponderea cea mai mică, alături de Slovenia, ambele cu 47%.
Totodată, ideea constituirii unei armate europene, complementară celei națională, beneficiază de o largă susținere în țara noastră, de 82%, procentaj mai mare fiind înregistat doar în Lituania – 83%.
Cei mai rezervați față de această idee sunt austriecii și slovacii, unde ideea unei armate europene are susținere de numai 47%.
La întrebarea „preferați un sistem politic cu un om forte care nu trebuie să se preocupe de Parlament și de alegeri sau un sistem democratic cu un parlament ales care să controleze guvernul?”, românii au ales prima variantă în proporție de 28%, fiind depășiți doar de Bulgaria – 36% și Lituania – 30%.
O posibilă explicație a nivelului destul de ridicat a preferinței pentru un regim autoritar este legată de nivelul redus al încrederii în instituțiile naționale (Parlament și Guvern), mult sub cele de la nivel european.
Astfel, doar 29% au încredere în Guvern, față de 56%, cât este nivelul încrederii în Comisia Europeană.
În Parlamentul național încrederea este cotată la 28%, pe când încrederea în Parlamentul European este la 58%.
Sondajul Ipsos a fost realizat în cele 27 de țări membre UE și în Marea Britanie între 22 martie și 26 aprilie, pe un eșantion reprezentativ de 23.
788 de persoane, rezultatele fiind ponderate în funcție de populația fiecărei țări.
