Restricțiile bugetare impuse Agenției Spațiale Americane pentru anul 2025 sunt deja de notorietate, iar NASA nu a făcut un secret din faptul că una dintre cele mai dificile misiuni ale sale, Mars Sample Return, misiunea prin care își propunea să aducă în premieră mostre geologice de pe Marte, va fi cea mai afectată.
Prin urmare, NASA a anunțat că va fi nevoită să regândească proiectul, iar în acest scop a solicitat ajutorul colaboratorilor săi pentru a prezenta variante mai ieftine pentru o astfel de misiune.
Chiar dacă nu respinge ideea recuperării mostrelor de roci și sol marțian, un grup de cercetători de la universitățile din California (UCLA) și Arizona (UA), precum și de la Universitatea Open din Marea Britanie, propune o variantă cu mult mai ieftină și mult mai puțin riscantă decât Mars Sample Return.
E adevărat, nu este vorba despre mostre geologice, ci despre unele atmosferice.
Însă acestea pot oferi informații cel puțin la fel interesante privind trecutul și evoluția Planetei Roșii, susțin cercetătorii, într-un studiu pe care l-au prezentat în cadrul celei de a 55-a Conferințe de Științe Lunare și Planetare care a avut loc recent în Texas, SUA.
Specialiștii afirmă că recuperarea mostrelor geologice ar putea oferi doar informații parțiale despre trecutul geologic al planetei Marte, atâta vreme cât nu cunoaștem compoziția detaliată a atmosferei marțiene și, implicit, modul în care aceasta a interacționat cu rocile și solul.
Aceștia aduc exemplul meteoriților marțieni, care pot conține gaze nobile, așa cum ar fi kriptonul sau xenonul.
Însă există cel puțin alte două componente atmosferice pe care oamenii de știință nu le-au identificat.
O sondă care să străbată atmosfera Planetei Roșii cu o viteză de șase kilometri pe secundă și care să colecteze mostre din aceasta înainte de a reveni pe Terra ar putea fi una dintre opțiuni, conform autorilor studiului.
Există și un precedent, subliniază autorii studiului, sonda Stardust, lansată de NASA în anul 1999, care a colectat cu succes mostre din praf din coama cometei Wild 2.
O altă opțiune ar fi o sondă care să amartizeze și care să colecteze într-un recipient etanș, dotat cu un compresor, mostre de gaze cu un volum de sute de ori mai mare decât cel obținut fără compresie, de roverul Perserverance.
De fapt, așa cum am subliniat, mostre de atmosferă marțiană au fost deja colectate de roverul în cauză.
Acestea au fost obținute atunci când roverul urma să obțină mostre dintr-o rocă, însă a colectat doar gaz.
Problema este că toate mostrele colectate de Perseverance ar fi putut ajunge pe Terra prin intermediul misiunii Mars Sample Return, una aflată în stand-by deocamdată, atâta vreme cât costurile de 11 miliarde de dolari necesare misiunii au fost considerate nerealiste.
Autorii studiului au menționat proiectul SCIM (Sample Collection for Investigation of Mars), un proiect propus în anul 2002 de mai mulți specialiști NASA, care prezenta ideea recuperării de mostre atmosferice marțiene, de la o altitudine de 40 de kilometri (limita superioară a troposferei Planetei Roșii), precum și aducerea lor pe Terra.
SCIM a trecut de fazele preliminare ale analizelor celor de la NASA și a ajuns în semifinalele programului Mars Scout Program, unul care testa proiecte de misiuni cu riscuri și costuri reduse pentru recuperarea de mostre marțiene.
Însă SCIM nu a mai trecut de această etapă și a fost abandonat.
Costurile estimative ale misiunii, conform studiului inițial, nu ar fi depășit 1 miliard de dolari.
De fapt, o organizație non-profit americană, BoldlyGo, condusă de Jon Morse, fostul director al Departamentului de Astrofizică de la NASA, a lansat în anul 2014 o campanie publică de strângere de fonduri pentru a resuscita proiectul.
Fără succes însă.
NASA nu a prezentat un răspuns oficial la propunerea oamenilor de știință amintiți.
Însă, cu misiunea Mars Sample Return aflată în situația de a reveni pe planșele de proiectare, și cu singurele mostre, cele colectate de roverul Perserverance, în imposibilitatea de a fi aduse prea curând pe Terra, un proiect low-cost ar putea fi o opțiune viabilă.
Cel puțin în condițiile în care China deja a lansat o misiune pentru e recupera mostre de sol lunar de pe fața îndepărtată a Lunii și, din declarațiile oficiale, intenționează să aducă și primele mostre de sol marțian, înaintea celor de la NASA.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
