Radu Mazăre a declarat luni, după ce a ieşit din Penitenciarul Jilava, că nu îl mai interesează viaţa publică „sub nicio formă”, susţine că nu a fost speriat în închisoare, dar pentru el a fost „suficient”.
Fostul primar al municipiului Constanţa a fost eliberat condiţionat, în urma unei decizii a Tribunalului Ilfov, după ce a executat cinci ani din pedeapsa de nouă ani primită în anul 2019 în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi plaje din Constanţa şi Mamaia.
„Nu mă mai interesează sub nicio formă viaţa publică.
Nu mă mai întrebaţi ce a fost, nu mă mai întrebaţi ce voi face, că nu mă mai interesează (.
.
.
) Dacă nu mă mai interesează viaţa publică, de ce vă mai interesează pe domniile voastre despre mine?”, le-a spus Mazăre jurnaliştilor care l-au aşteptat în faţa penitenciarului, relatează Agerpres.
Întrebat dacă a fost speriat de ceva în puşcărie, Radu Mazăre a spus: „Nu m-a speriat nimic, dar e suficient.
Oamenii au o perioadă în viaţă, după aia se apucă să facă altceva”.
El a adăugat că este pregătit să fie tată, soţia lui, care de altfel l-a aşteptat la ieşire, fiind însărcinată.
Radu Mazăre la ieșirea din penitenciar (Foto: Inquam Photos / George Călin)Tribunalul Ilfov i-a admis, luni, lui Radu Mazăre, o cerere de eliberare condiţionată din Penitenciarul Jilava, unde fostul primar executa o condamnare de 9 ani închisoare, primită în anul 2019 în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi plaje din Constanţa şi Mamaia.
Iniţial, pe 17 aprilie, Judecătoria Sectorului 4 respinsese cererea lui Mazăre, însă acesta a avut câştig de cauză la Tribunalul Ilfov.
„În baza art.
425 alin.
7 pct.
2 lit.
a Cpp, raportat la art.
587 alin.
3 din Cpp, admite contestaţia formulată de condamnatul Mazăre Radu Ştefan, împotriva sentinţei penale nr.
996/2024 din 17.
04.
2024, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.
Desfiinţează sentinţa penală nr.
996/2024 şi, rejudecând în fond: În baza art.
587 din Cpp, raportat la art.
59 Cod Penal din 1969, admite cererea de liberare condiţionată formulată de condamnatul Mazăre Radu Ştefan, aflat în stare de deţinere în Penitenciarului Jilava Bucureşti.
Dispune liberarea condiţionată a contestatorului condamnat Mazăre Radu Ştefan, de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.
101/29.
06.
2023, emis de Tribunalul Ilfov, Secţia Penală; în baza sentinţei penale nr.
63/23.
03.
2023, pronunţată de Tribunalul Ilfov, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 9 ani închisoare.
Definitivă”, se arată în decizia Tribunalului Ilfov.
Radu Mazăre a fost printre primii „fugari” ai României.
Condamnat definitiv în februarie 2019, el a plecat înainte de pronunţarea sentinţei, stabilindu-se în Madagascar, unde a investit într-un complex turistic.
A fost extrădat şi adus în ţară în mai 2019, fiind apoi încarcerat.
La acea vreme, Mazăre reclama că a fost extrădat din Madagascar pentru a fi prezentat în România „ca un trofeu”, iar predarea sa autorităţilor române a fost „frauduloasă”.
Dosarul în care Mazăre a primit nouă ani închisoare se referă la retrocedarea frauduloasă a unor mari suprafeţe de teren intravilan din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, prejudiciul fiind de 114 milioane euro, care nu a fost recuperat.
Radu Mazăre mai are o condamnare definitivă de cinci ani închisoare pentru luare de mită şi conflict de interese în dosarul „Polaris”, pedeapsă contopită cu cea din dosarul retrocedărilor.
Se afla deci în penitenciar din mai 2019, după ce a fost condamnat la nouă ani de închisoare, în urma contopirii a două pedepse definitive – una de nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi alta de cinci ani de închisoare în dosarul Polaris.
Radu Mazăre la ieșirea din penitenciar (Foto: Inquam Photos / George Călin)În dosarul Polaris, Radu Mazăre a fost trimis în judecată în 10 decembrie 2015, fiind acuzat de trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au arătat în rechizitoriu că Radu Mazăre a primit opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente şi pentru înlesnirea câştigării unei licitaţii sau încheierea unor contracte.
În acest dosar, Radu Mazăre a fost condamnat în 3 februarie 2022 la cinci ani de detenţie.
În dosarul retrocedărilor ilegale, fostul primar al Constanţei a fost condamnat definitiv de instanța supremă, în februarie 2019, la 9 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, în formă continuată, şi constituire a unui grup infracţional organizat, alături de alţi 31 de inculpaţi, funcţionari publici, oameni de afaceri, notari şi evaluatori.
În dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri – plaje şi faleze din Constanţa şi Mamaia – prejudiciul estimat de DNA era de 114 milioane de euro.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a venit după nouă ani de procese şi alte opt amânări consecutive de pronunţare a unei sentinţe.
De asemenea, prin Decizia nr 32/2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa a dispus desfiinţarea totală sau parţială a mai multor dispoziţii emise în temeiul Legii nr.
10/2001, precum şi a altor înscrisuri reţinându-se prejudiciul cauzat de subevaluarea terenurilor ce au fost acordate în compensare.
Radu Mazăre a plecat în Madagascar în decembrie 2017, iar acolo a făcut demersuri, potrivit avocaților săi, pentru a obține azil.
Fostul primar al Constanței a fost dat în urmărire internațională după ce, în 8 februarie 2019, magistrații Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie l-au condamnat definitiv la nouă ani închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa și Mamaia.
În mai 2019, Radu Mazăre a fost adus din Madagascar în România, sub escorta Poliţiei, pentru a-şi ispăşi pedeapsa de nouă ani de închisoare cu executare pe care o avea la acel moment.
La momentul aducerii sale în țară, fostul primar al Constanței a susținut că decizia de condamnare este „absolut nedreaptă și revoltătoare”, dar că se va descurca „onorabil și demn” în pușcăriile din România.
Radu Mazăre a transmis atunci, prin avocați, o scrisoare publică în care susținea că este mândru de realizările sale și se declara victimă a justiției, mai exact a judecătorului Ionuț Matei de la instanța supremă.
El susținea că toate considerentele de condamnare a sa sunt împotriva jurisprudenței și a deciziilor CEDO de până acum, fiind înlăturate expertizele judiciare neutre realizate de instanța de fond și reinterpretate probele existente.
Fostul primar al Constanței povestea și despre condițiile din penitenciarul din Madagscar unde a fost închis și unde „1.
400 de oameni stăteau în genunchi și cu mâinile la ceafă, fără pături și toalete” și spunea că se va „descurca onorabil și demn” în pușcăriile din România: „Amintirile și iubirea nu mi le poate lua nimeni!”.
