Laptele matern este cel mai prețios aliment pentru bebeluș.
Noi recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății susțin continuarea alăptării copiilor chiar și dincolo de vârsta de doi ani, dacă este posibil.
Însă femeile trec prin multe provocări în alăptare și au nevoie de sprijin mai întâi din partea cadrelor medicale, imediat după naștere, și în familie, ulterior, mai ales din partea taților, pentru a reuși să alăpteze.
Despre ce beneficii are laptele matern, așa cum arată studiile, și întrebările posibile ale mamelor detaliem mai jos.
Inițierea alăptării și alăptarea prelungită sunt mai bune atunci când tații sunt implicați și știu de beneficiile alăptării, susține dr.
Abou Dakn, medic-șef ginecolog la Spitalul Sf.
Iosif din Berlin și specialist în conexiunea tată-copil.
Un studiu realizat pe 3.
500 de femei (inclusiv din România) despre importanța implicării partenerului în procesul de alăptare, a arătat că:Beneficiile alăptării bebelușului sunt nenumărate.
Laptele matern este cel mai ieftin, cel mai curat și perfect adaptat nevoilor copilului.
Plus că întărește sistemul imunitar, oferindu-i nutrienții de care are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) recomandă alăptarea exclusivă la sân a sugarului timp de 6 luni.
Însă, chiar și după introducerea diversificării alimentare a celui mic, alăptarea nu ar trebui întreruptă.
Specialiștii americani sprijină continuarea alăptării, alături de diversificare, atâta timp cât mama are lapte și-și dorește să-și alimenteze copilul în acest fel.
Adică, spun specialiștii americani chiar și până la doi ani și peste.
Recomandările specialiștilor americani sunt în concordanță cu cele ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Specialiștii OMS recomandă inițierea alăptării în prima oră după naștere.
Foarte rare sunt cazurile în care o mamă are contraindicații în a-și alăpta bebelușul, mai spun specialiștii în sănătate.
Statisticile efectuate până acum arată că 98% dintre mame pot alăpta dacă după naștere primesc sprijin, sunt informate corect și doresc acest lucru.
Specialiștii OMS mai spun că ar mai fi multe de făcut pentru ca alăptarea exclusivă până la 6 luni să devină o practică curentă în alimentația bebelușilor.
La nivel mondial, doar 38% dintre bebelușii între 0 și 6 luni sunt alăptați exclusiv la sân.
Unele studii arată că o alăptare non-exclusivă contribuie cu 11,6% la mortalitatea copiilor sub 5 ani, echivalentul a 804.
000 de decese la copii, în 2011.
O altă cercetare a specialiștilor OMS privind efectele pe termen lung ale alăptării indicau faptul că, în 2017, doar 41% dintre bebeșușii de până la 6 luni erau alăptați exclusiv, iar rata alăptării continue până la doi ani era de 45%.
Cu toate acestea, există dovezi clare care arată că alăptarea exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării până la 12 luni reprezintă măsura de prevenție cu cel mai mare impact în reducerea mortalității infantile – 13%, potrivit Child Young în Infant and Young Child Feeding.
Totodată, alimentația complementară înițiată la 6 luni împreună cu continuarea alăptării s-a clasat pe locul al treilea, potrivit aceleiași surse.
Specialiștii au estimat că cele două intervenții pot preveni aproape o cincime din mortalitatea copiilor sub cinci ani, în țările în curs de dezvoltare.
Cel mai mare impact a fost legat de reducerea morbidității și mortalității prin diaree și pneumonie.
Plus că alăptarea are efecte benefice nutriționale, fizice și psihologice la copii, care se regăsesc pe întreg parcursul vieții lor.
Potrivit Ghidului Asociației de Neonatologie din România, laptele matern este bogat în factori protectori reducând riscul infecțiilor gastro-intestinale ale copilului, infecțiilor respiratorii și la nivelul urechii, a bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat de tip 2, astmului, bolii celiace.
Totodată, bebelușii alăptați au un risc mai redus de a deveni obezi în copilărie și la vârsta adultă, comparativ cu cei hrăniți cu formulă.
Un Ghid privind alăptarea al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) recomandă alăptarea la cererea copilului, fără restricții ca frecvență și durată – alăptarea responsivă.
”Numărul supturilor va fi de minim 8/24 de ore în primele 8 săptămâni, inclusiv noaptea.
Se recomandă încurajarea nerestricționării frecvenței și duratei alăptării și alăptarea copilului la fiecare 2-3 ore, luându-se în considerare variațiile de la un copil la altul, mai ales când acesta este sănătos.
După alăptarea din primul sân se oferă cel de al doilea sân, când copilul pare nemulțumit”, potrivit sursei mai sus citate.
Ghidul mai sus citat răspunde mai multor întrebări posibile pe care viitoarele mame le-ar putea avea despre acest subiect:Răspuns: Răspunsuri:Răspunsuri:Răspuns:Răspuns: Da, cele mai multe medicamente sunt sigure să fie consumate pe perioada alăptării, dar verifică întotdeauna cu medicul tău de familie (sau cu farmacistul dacă nu ai medic de familie).
Răspunsuri:Răspuns: Da.
Nu contează mărimea sânilor.
Și sânii mici pot fi plini de lapte! Mărimea sânilor unei femei arată, de fapt, cât de multă grăsime conţin.
Dar ţesutul gras nu are nimic de-a face cu producţia de lapte.
Activitatea hormonilor declanşată de naşterea copilului, dar şi de alăptat în sine, stimulează glandele mamare să producă lapte.
Sursa foto: Dreamstime.
com
