Peste 10.
000 de solicitanți de azil au ajuns în Marea Britanie venind la bordul unor ambarcațiuni mici, de la începutul anului și până în prezent, indică datele guvernamentale actualizate sâmbătă, ceea ce subliniază încă o dată provocarea-cheie cu care se confruntă premierul Rishi Sunak înaintea alegerilor naționale programate pe 4 iulie, scrie Reuters.
Numărul persoanelor care au debarcat pe plajele din sudul Angliei după periculoasa traversare a Canalului Mânecii a scăzut cu o treime în 2023, dar cele mai recente cifre de pe un site guvernamental arată că 10.
170 de oameni au sosit în pedioada scursă de la 1 ianuarie la 25 mai, în creștere de la 7.
395 de persoane în aceeași perioadă a anului trecut.
Sunak, care a anunțat miercuri data alegerilor, a declarat spre finalul acestei săptămâni că solicitanții de azil care vin ilegal în Marea Britanie nu vor fi deportați în Rwanda înainte de vot – punând sub semnul întrebării una dintre politicile emblematice ale Partidului său conservator.
Planul privind deportarea în Rwanda s-a împotmolit timp de doi ani într-o serie de obstacole juridice, iar Partidul Laburist din opoziție, care are un avans de aproximativ 20 de puncte în sondajele de opinie și care este cotat cu cele mai mari șanse să pună capăt celor 14 ani de guvernare a conservatorilor, a promis că va renunța la această politică dacă va câștiga alegerile.
Stephen Kinnock, ministrul laburist „din umbră” al imigrației, a declarat că guvernul lui Sunak nu a făcut suficient pentru a rezolva această problemă.
„Pentru că toate eforturile guvernului se concentrează acum pe trimiterea câtorva sute de persoane în Rwanda, au pierdut din vedere miile de persoane care traversează Canalul Mânecii în fiecare lună”, a afirmat Kinnock.
Laburiștii spun că, în eventualitatea în care revin la putere, vor crea un Comandament pentru securitatea frontierelor, cu personal din cadrul poliției, al agenției interne de informații și din rândul procurorilor, pentru a colabora cu agențiile internaționale în vederea stopării traficului de persoane.
Migraţia clandestină către Europa este un fenomen care trebuie să fie combătut, însă migranţilor care ajung în mod legal în Uniunea Europeană trebuie să le fie respectate drepturile, au afirmat joi mai mulţi participanţi la dezbaterea dintre candidaţii la preşedinţia viitoarei Comisii Europene, potrivit Agerpres.
Reprezentanta Verzilor Europeni, Terry Reintke, a susţinut că, în contextul îmbătrânirii populaţiei sale, Europa are nevoie de migranţi, dar trebuie găsite căi legate pentru venirea acestora.
Ea a atras atenţia asupra numărului mare de decese înregistrate pe Mediterana, pe care numeroşi migranţi încearcă să o traverseze folosind ambarcaţiuni improprii, plecând din nordul Africii.
„Atunci când oamenii sunt în pericol de moarte pe mare, te duci şi încerci să îi salvezi.
(.
.
.
) Acum, trebuie să lucrăm la migraţia economică, trebuie să fie stabilite cote şi să ţinem sub control migraţia’”, a subliniat candidatul Renew Europe Now, Sandro Gozi.
Candidata PPE, Ursula von der Leyen, a ţinut să precizeze că „doar Uniunea Europeană decide cine vine şi în ce condiţii, nu traficanţii şi călăuzele”.
„Cei care ajung aici ilegal trebuie să se întoarcă în ţările lor”, a afirmat ea.
Şefa în exerciţiu a executivului comunitar a adăugat că este important să se acorde atenţie, de asemenea, ţărilor de tranzit şi celor de origine ale migranţilor; Bruxellesul acordă atenţie investiţiilor în educaţie, astfel încât tinerii din ţările respective să poată veni legal în UE pentru a studia.
„Trebuie să fim gata să primim aceşti oameni şi să respectăm drepturile fundamentale ale omului’”, a spus Walter Baier, reprezentantul Stângii Europene.
Candidatul socialiştilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene, luxemburghezul Nicolas Schmit, şi-a exprimat sprijinul faţă de Pactul pentru migraţie şi azil, adoptat în această primăvară şi a evidenţiat importanţa respectării drepturilor omului şi a valorilor UE.
„Ceea ce se întâmplă cu refugiaţii care sunt respinşi în deşert nu înseamnă valori europene.
Eu susţin Pactul pentru migraţie şi azil.
Nu este ideal, el trebuie şi poate fi îmbunătăţit, însă mereu trebuie avute în vedere şi respectate valorile fundamentale ale UE”, a declarat el.
Marți, cancelarul austriac Karl Nehammer a anunțat că Viena va face campanie în Uniunea Europeană pentru o nouă politică privind migraţia în care procedurile de azil să aibă loc în ţări africane dacă va fi necesar.
El a făcut aceste afirmaţii după o întâlnire de lucru la Viena cu premierul Rishi Sunak, care este în spatele planului Londrei de a trimite migranţii fără documentele legale în Rwanda pentru a depune în acest stat solicitările de azil.
Nehammer a spus că planul britanic a jucat un rol important, de pionerat, în această discuţie.
„Regatul Unit deschide astfel drumul pentru această cale, care va fi foarte importantă şi pentru Uniunea Europeană”, a spus Nehammer.
El a atras atenţia că 15 state din UE sunt în prezent în favoarea acestei abordări.
Trimiterea migranţilor în Africa va distruge modelul de afaceri al traficanţilor şi va salva vieţi, a spus Nehammer, adăugând că este încă o cale lungă de parcurs în UE înainte ca acest tip de procedură de azil să fie implementată.
„Este tot mai clar că multe alte ţări sunt acum de acord că aceasta este o abordare necesară – îndrăzneaţă, novatoare, deschisă către parteneriate sigure de ţară”, a spus la rândul său Sunak.
Comentatorii susţin că vizita lui Sunak la Viena este menită în primul rând să semnaleze faptul că ţările UE aprobă politica britanică controversată privind migraţia.
Pentru a ocoli un verdict al Curţii Supreme de la Londra, guvernul conservator al lui Sunak a declarat în mod legal statul Rwanda, din estul Africii, drept ţară terţă sigură.
Cei care se opun legii susţin că aceasta încalcă acordurile internaţionale privind azilul.
Recent, 15 ţări membre ale Uniunii Europene, în frunte cu Danemarca şi Cehia şi cărora li s-a alăturat şi România, au cerut „noi soluţii” pentru a transfera mai uşor migranţii în ţări din afara UE, inclusiv în timpul operaţiunilor de salvare pe mare.
Cele 15 ţări, între care Italia şi Grecia, însă nu şi Ungaria, vor să meargă mai departe decât pactul privind migraţia adoptat recent de UE, care înăspreşte controalele asupra sosirilor la frontierele blocului comunitar.
Aceste state au cerut, într-o scrisoare, mecanisme care să permită „detectarea, interceptarea şi, în caz de primejdie, salvarea migranţilor pe mare şi aducerea acestora într-un loc sigur într-o ţară parteneră din afara UE, unde se pot găsi soluţii de durată pentru aceşti migranţi”.
Cele 15 ţări semnatare ale scrisorii sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Estonia, Grecia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia şi România.
Citiți și:
