Dosarul în care sunt cercetați sub control judiciar, pentru trafic de influență, foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă și avocatul Doru Trăilă este instrumentat de procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga, care de la începutul acestui an conduce Secția de combatere a corupției din Direcția Națională Anticorupție.
Ea a lucrat la DNA din mandatul lui Daniel Morar, iar în 2017 a fost revocată de șefa de atunci a direcției Laura Codruța Kovesi, pe care a dat-o apoi în judecată.
Amintim că Florian Coldea, Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă şi omul de afaceri Dan Tocaci au fost plasați sub control judiciar pentru trafic de influență.
Ancheta a fost deschisă în urma unui denunț al omul de afaceri Cătălin Hideg, care a ajuns la cei doi foști generali SRI în încercarea de a scăpa de condamnare într-un dosar trimis în instanță în octombrie 2022 de Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi.
La sfârșitul lui noiembrie 2023, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a propus-o pe procuroarea Moraru-Iorga pentru funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA, post ocupat la acel moment, cu delegare, de procurorul Adrian George Matei, care a candidat și el, dar s-a retras din cursă.
Este procurorul care instrumentează dosarul privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, în care a cerut ridicarea imunității pentru urmărirea penală a lui Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
Tot el l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea.
În 5 decembrie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga.
Avizul negativ pentru Moraru-Iorga a fost dat de Secţia pentru procurori a CSM cu majoritate – 1 vot „da”, 5 voturi „nu”.
Interviul susținut de Mihaiela Moraru-Iorga pentru funcția de procuror-șef de secție al Secției de combatere a corupției din DNA:Planul de management al procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga este lipsit de măsuri pentru înlăturarea unor probleme din domenii de importanță în activitatea Secției de combatere a corupției din DNA, iar analiza făcută de aceasta a fost „lipsită de claritate și precizie”, ea „confundând punctele tari cu oportunitățile și punctele slabe cu vulnerabilitățile, fără a face nicio diferență între acestea”, arată procurorii din CSM în motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) spunea în motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției că proiectul de management al procuroarei Moraru-Iorga – structurat în 4 capitole – a fost redactat în termeni generali, fără a include o prezentare concretă a structurii și a activității Secției de combatere a corupției DNA, pentru a cărei conducere candidează.
Conform procurorilor din CSM, soluțiile pe care le-a propus Mihaiela Moraru-Iorga nu ar fi fundamentate pe date concrete privind resursele umane existente în Secția de combatere a corupției și volumul de activitate înregistrat de procurorii acestei secții, date pe care aceasta nu le-a putut prezenta nici la interviu, în urma întrebărilor adresate.
În luna ianuarie, Alina Gorghiu a revenit cu propunerea sa, în pofida avizului negativ al CSM, iar Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Mihaielei Moraru-Iorga în funcţia de procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA, pe o perioadă de 3 ani.
Până la numirea la conducerea uneia dintre cele mai importante secții din DNA, procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga s-a ocupat în Parchetul General de dosarele penale care îi vizează pe magistrați, după desființarea controversatei Secții speciale în care a activat în perioada martie 2019-martie 2022.
Unul dintre cazurile instrumentate în perioada în care a lucrat la Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a fost cel al Sorinei Săcărin, fetița adoptată în 2019 de o familie de români din SUA, caz care a ținut la acea vreme agenda publică.
În iulie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că Parchetul General a încălcat dreptul la liberă circulaţie al Sorinei Săcărin.
Instanța a pronunțat această decizie după ce familia adoptivă a fetiței a depus o plângere împotriva procurorului de caz Mihaiela Moraru Iorga și a procurorului general de la acea vreme Bogdan Licu, reclamând, printre altele, reținerea pașaportului copilei.
Mihaiela Moraru-Iorga a devenit cunoscută pe vremea când lucra la DNA şi a avut un conflict cu şefa ei, Laura Codruţa Kovesi.
În iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei-Iorga din funcţia de procuror DNA, după care aceasta şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.
000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional.
Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.
Conflictul dintre cele două a continuat, Moraru Iorga – care lucra în DNA din mandatul lui Daniel Morar – acuzând-o pe Kovesi că a chemat-o în birou şi ar fi fost întrebată dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.
Ulterior, în 8 februarie 2018, DNA a trimis-o în judecată pe Moraru Iorga pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual, fiind acuzată că a desfăşurat activităţi de anchetă în afara cadrului legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de DIICOT într-un dosar care îl viza pe omul de afaceri Florian Walter.
Peste câteva luni, instanţa supremă anula rechizitoriul DNA.