Ce s-ar întâmpla dacă Occidentul ar obliga Rusia să plătească pentru a ajuta Ucraina? Problema modului de utilizare a activelor rusești înghețate pentru a elibera fonduri suplimentare se află pe agenda miniștrilor de finanțe ai G7 din această săptămână, însă aplicarea se dovedește a fi complexă, scrie AFP.
Atât de mult încât, după ce au pledat pentru confiscarea totală a activelor rusești, Statele Unite s-au alăturat acum europenilor în favoarea utilizării doar a dobânzilor generate de activele înghețate, chiar dacă secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a cerut „opțiuni mai ambițioase” la reuniunea G7 de joi.
„Este o idee atractivă să confiscăm prada”, a declarat pentru AFP Frédéric Dopagne, profesor la facultatea de drept UCLouvain din Belgia.
Cu toate acestea, mobilizarea miliardelor rusești înghețate în prezent în conturi din Occident se lovește de o serie de obstacole, dezbătute de luni de zile de experți juridici și geopolitici.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană și țările G7 au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro în active deținute de banca centrală a Rusiei.
De asemenea, au pus sechestru pe bunurile private ale unor persoane care au legături cu guvernul rus.
Potrivit Institutului de Idei Legislative, un think-tank ucrainean care pretinde că pune la îndoială sursele oficiale, au fost înghețate 397 de miliarde de dolari.
Banca Mondială estimează costul reconstrucției Ucrainei, devastată de doi ani de război, la peste 486 de miliarde de dolari.
Cea mai mare parte se află în Uniunea Europeană: 185 de miliarde de euro au fost înghețate de Euroclear, un depozitar de fonduri internaționale cu sediul în Belgia, după cum a subliniat miercuri ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire.
Acest lucru conferă Europei o influență preponderentă asupra utilizării activelor rusești.
Restul este împărțit în principal între Statele Unite, Japonia, Regatul Unit, Austria și Elveția, potrivit Institutului de Idei Legislative.
Când vine vorba de fondurile băncii centrale ruse, occidentalii se lovesc de „imunitatea de executare”, un principiu juridic care împiedică confiscarea activelor unui stat de către un alt stat.
Pe de altă parte, dreptul la proprietate privată împiedică, teoretic, confiscarea definitivă a activelor deținute de persoane fizice.
În ceea ce privește primul principiu, „reticența persistentă” constă în faptul că realocarea activelor înghețate către un stat victimă „nu a fost niciodată utilizată”, subliniază Frédéric Dopagne.
Chiar dacă unii experți juridici consideră că acest lucru ar putea face parte dintr-un „răspuns proporțional” la consecințele invaziei rusești asupra economiei mondiale.
Kuweitul a putut beneficia de banii irakieni ca reparație după invazia țării în 1990.
Mai recent, Statele Unite au înghețat activele Băncii Centrale a Afganistanului după ce talibanii au revenit la putere și au plănuit să le distribuie în beneficiul poporului afgan.
Dar în primul caz a fost implicată ONU, iar în cel de-al doilea, scopul a fost acela de a aduce beneficii populației din țara în cauză.
O confiscare a activelor publice rusești ar crea un precedent periculos pentru dreptul internațional, consideră Nicolas Véron, cercetător la think-tank-ul american Peterson Institute.
„Dacă am fi în război, totul s-ar schimba.
Dar nu suntem în război cu Rusia”.
În plus, unii sunt îngrijorați de impactul asupra investițiilor din țări terțe, precum China, care și-ar putea reduce activele în țările occidentale de teamă că acestea ar putea fi confiscate.
Iar Rusia amenință cu represalii împotriva intereselor private occidentale.
Joi, președintele Vladimir Putin a semnat un decret care autorizează confiscarea în Rusia a activelor aparținând Statelor Unite sau persoanelor „asociate” cu acestea.
Marți, țările UE au confirmat acordul lor de a confisca dobânzile din activele rusești înghețate în UE pentru a înarma Ucraina.
Acest lucru ar trebui să genereze între 2,5 și 3 miliarde de euro pe an.
Statele Unite vor să meargă mai departe și fac presiuni asupra G7 pentru a conveni un mega-împrumut de aproximativ 50 de miliarde de dolari garantat de dobânzile viitoare generate de activele rusești înghețate.
Mai mulți lideri europeni s-au arătat divizați în culise, invocând dificultăți tehnice, în special în ceea ce privește împărțirea riscurilor, sau făcând trimitere la reuniunea G7 a șefilor de stat și de guvern programată pentru jumătatea lunii iunie în Puglia (sudul Italiei).
„Există încă multe detalii care trebuie clarificate și explorate mai în profunzime”, a declarat vineri comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, în fața miniștrilor de finanțe din G7, sperând să se ajungă „la un acord pe termen mediu care ar putea fi poate încheiat la nivel politic în cadrul G7”, potrivit AFP.
