Prețul gazelor se află pe trend de creștere pe piețele europene, deși ne aflăm în prag de vară, când, în mod obișnuit, pe fondul reducerii consumului, ar trebui înregistrate scăderi.
Astfel, pe bursa TTF de la Amsterdam, piață de referință pentru UE, gazele au ajuns să fie tranzacționate cu peste 35 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din ultima jumătate de an.
În ultimele luni, media era în jurul nivelului de 30 euro/MWh.
În România, gazele sunt tranzacționate pe piața spot cu aproximativ 27 euro/MWh.
Austria, una dintre puținele state europene care au rămas dependente de gazul rusesc, a anunțat, zilele trecute, că există pericolul sistării livrărilor de la Gazprom.
Grupul austriac OMV a spus că livrările de gaze ar putea fi suspendate din cauza unei hotărâri judecătorești emise de o instanță străină, care a fost obținută de o mare companie energetică europeană, potrivit Reuters.
Dacă va fi executată, acea hotărâre judecătoarească va obliga OMV Gas Marketing & Trading să facă anumite plăți către acea companie, în locul Gazprom.
OMV nu a spus despre ce mare companie energetică este vorba și nici nu a oferit alte amănunte legate de acest caz.
Austria este țara din UE care se bazează cel mai mult pe gazul rusesc, spre deosebire de restul Europei care a scăpat de dependența de Gazprom.
Aproximativ 95% din gazul consumat în Austria provine din Rusia, comparativ cu 14% în restul UE.
La sfârșitul acestui an ar urma să expire acordul pentru transportul gazului rusesc în Europa prin Ucraina.
Nu există semnale privind o posibilă extindere a acordului, în condițiile în care Europa încearcă să scape de importurile de gaze rusești, după ce Moscova a provocat o criză energetică și după ce a invadat Ucraina.
O analiză a UE arată că țările aflate pe ruta de tranzit al gazelor rusești, precum Austria, Italia și Slovacia, vor putea să găsească alternative, a declarat, în luna februarie, comisarul pentru energie, Kadri Simson, potrivit Reuters.
Europa mai primește acum aproximativ 12 miliarde de metri cubi/an de gaz rusesc, prin Ucraina.
Înainte de invadarea Ucrainei, Rusia furniza Europei 155 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Un raport al Comisiei Europene arată că dependența UE de gazul rusesc a scăzut de la 45% în 2021, la doar 15% în 2023.
Analiștii cred că încetarea acordului de tranzit cu Ucraina ar putea determina o uşoară creştere a preţurilor la gaze, dar nu ar compromite securitatea energetică generală a Europei.
Țările UE au investit masiv în gaz natural lichefiat și energie regenerabilă pentru a înlocui gazele rusești.
În plus, a scăzut și cererea de gaze.
