Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat că la nivelul județului aproape 93% din drumuri sunt asfaltate.
Acesta a menționat că au fost reabilitate drumuri importante pentru clujeni.
„Reabilitarea drumurilor județene este un subiect drag mie.
În ultimii ani, de la revoluție încoace, s-a tot discutat permanent despre drumurile județene.
În urmă cu 4 ani am luat un angajament și am promis oamenilor că ne vom apropia de reabilitarea celor 1.
230 de km de drumuri pe care le avem ca și drumuri de bază.
Între timp noi am mai luat și de la comune câteva drumuri unde am vrut să-i ajutăm pe primari.
Cam 1.
230 de km de drumuri județene are județul Cluj.
În urmă cu 4 ani am spus oamenilor că, în acest mandat, ne vom apropia de 100% și acest lucru se întâmplă.
Mă bucur.
Este o statistică reală.
Se pot vedea.
Au mai rămas doar vreo 90 de km de drum care nu au asfalt.
Asta înseamnă doar vreo 7%.
Aproape 93% din drumurile județului sunt cu asfalt.
Pentru acești kilometri am avut bani și am reușit să facem reabilitările.
Mă bucur că am ajuns cu asfalt în zone în care oamenii n-au visat vreodată că vom putea face asta.
Una peste alta, putem spune că în materia drumurilor județene am avut rezultate bune în acești ani.
Acest an va aduce, sper pe final, o apropiere de 100% de drumuri asfaltate”, a declarat Alin Tișe, la un post de radio local.
Marți, 21 mai, Consiliul Județean Cluj a inaugurat Drumul Băișorii (DJ 107M), un traseu turistic spectaculos pe distanță de 42 km.
Drumul a fost inaugurat în urma unei investiții de peste 80 de milioane de lei.
Drumul județean 107M este unul strategic, atât pentru localnici cât și pentru turiști, facilitând accesul atât spre municipiul Cluj-Napoca și spre județul Bihor, cât și spre județul Alba.
„Este primul drum județean care are o îmbrăcăminte asfaltică modernă, stabilizată cu fibre la stratul de uzură.
Este vorba despre o ultimă tehnologie.
Îi permite asfaltului să reziste mai mult timp.
Am realizat 16 poduri pe acest drum și aproximativ 28.
000 de metri liniari de șanțuri, rigole de beton.
De asemenea, aproape 1.
000 de accese în proprietățile oamenilor în comunele pe unde trece drumul.
Zeci de metri liniari de trotuare.
Au mai fost puși parapeți și a fost realizată și semnalizare verticală.
Acest drum vine ca și final, să spunem, în materia acestor drumuri din zona montană.
Am reușit să terminăm drumul Tarniței, cel de la Gilău.
Am finalizat și drumul de la Valea Drăganului până sus la Lacul Floroiu și limita cu județul Bihor.
Alt drum important care a dezvoltat zona extraordinar.
Nu în ultimul rând, drumul de la Mănăstireni.
A mai fost finalizat și drumul Bistriței, cel mai lung dintre acestea”, a mai precizat Alin Tișe.
Luna aprilie le-a adus locuitorilor Clujului finalizarea unui drum care face legătura cu județul Bistrița-Năsăud și facilitează dezvoltarea economică a acestei zone a județului.
Consiliul Județean Cluj a finalizat și recepționat lucrările finanțate din fonduri europene care au vizat modernizarea și reabilitarea drumurilor județene DJ 161G Sucutard – Palatca – Vaida Cămăraș – DN 16 și DJ 172A limită cu județul Bistrița-Năsăud – Țaga, ca părți ale Lotului 1 al „Drumului Bistriței”, respectiv a drumului județean DJ 161 (DN 16) Gădălin – Bonțida – DN 1C, parte componentă a Lotului 2 al „Drumului Bistriței”.
La jumătatea lunii mai 2023, Consiliul Județean Cluj anunța oficial finalizarea proiectului din fonduri europene ce a vizat modernizarea drumurilor județene DJ 764B și DJ 108K, traseu cunoscut sub numele „Drumul Apusenilor”.
Lucrările de modernizare a „Drumului Apusenilor” sunt parte a proiectului european ce urmărește conectarea localităților din județele Cluj şi Bihor la Rețeaua de transport TEN-T.
Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a explicat că toate drumurile din zona montană au avut finanțare europeană și finanțare din banii județului, prin emisiunea de obligațiuni și prin credite.
„Drumurile au o parte finanțare europeană și o parte finanțare din banii județului, prim emisiunea de obligațiuni și creditele pe care le-am luat.
Emisiunea de obligațiuni a acoperit la toate aceste drumuri județene partea de co-finanțare a noastră Valoarea acestor drumuri a fost atât de mare, încât consiliul județean nu a reușit să finanțeze din bugetul propriu partea de co-finanțare.
Am fost nevoiți, pentru a nu pierde finanțarea uriașă pe care am obținut-o, să găsim resurse alternative.
Drumul Tarniței este un exemplu”, a explicat Alin Tișe.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
