Președintele francez Emmanuel Macron a sosit joi în Noua Caledonie, într-o manifestare de sprijin pentru arhipelagul din Pacific devastat de violențe, scrie Brisbane Times.
Macron, care a vorbit cu reporterii după sosirea sa pe Aeroportul Internațional La Tontouta, la aproximativ 50 de kilometri de capitala Noua Caledonie, Noumea, a spus că consideră că reîntoarcerea la calm este prioritatea nr.
1.
El a spus că dorința sa este „să fie alături de popor și să vedem revenirea la calm și siguranță cât mai curând posibil”.
Macron a adăugat că intenționează să se întâlnească cu oficialii locali și să discute despre resursele necesare pentru a repara pagubele cauzate de împușcături, incendii și alte violențe care au provocat moartea a cel puțin șase persoane și distrugeri estimate la sute de milioane de dolari.
„Vom discuta despre reconstrucția economică, sprijin și despre cele mai delicate probleme politice”, a spus el.
„Până la sfârșitul zilei, vor fi luate decizii și vor fi făcute anunțuri.
”Întrebat de un reporter dacă crede că o vizită de 12 ore este suficientă, Macron a răspuns: „Vom vedea.
Nu am o limită.
”El a spus că 3000 de ofițeri de securitate au fost dislocați în Noua Caledonie.
Ei vor rămâne atâta timp cât se consideră necesar, a spus el, chiar dacă asta înseamnă să rămână acolo în timpul Jocurilor Olimpice și Paralimpice de vară pe care Franța le vor găzdui începând cu sfârșitul lunii iulie.
Guvernul său lucra cu liderii locali pentru a evalua costul pagubelor și e pregătit să ofere ajutor financiar și asistență, a mai spus el.
El a adăugat că speră că un dialog deschis va reduce tensiunile și va oferi o cale care să respecte rezultatele referendumurilor anterioare de independență care au fost în favoarea rămânerii în cadrul statului francez.
Președintele și-a anulat programul stabilit anterior pentru a face această călătorie de aproximativ 16.
000 de kilometri, stimulat de cele mai severe violențe care au lovit Noua Caledonie din anii 1980.
Vizita fulger, care se preconizează să dureze doar o zi, îi va permite să vadă situația din teren.
Macron s-a urcat la bordul avionului său prezidențial marți târziu la Paris, dar, din cauza distanței și a diferenței de fus orar, era deja joi dimineață în Noua Caledonie când a sosit – cu tulburările încă în curs.
Violențele au izbucnit pe 13 mai, când legislatura franceză de la Paris a dezbătut modificarea Constituției Franței pentru a aduce modificări electorale care afectează direct locuitorii din Noua Caledonie.
Oamenii demonstrează în timp ce coloana președintelui francez Emmanuel Macron trece cu mașina în Noumea, Noua Caledonie.
Credit: AFPOponenții se tem că măsura va aduce beneficii politicienilor pro-Franța din Noua Caledonie și îi va marginaliza și mai mult populația kanacă, care a avut de suferit din cauza politicilor stricte de segregare și a discriminării pe scară largă.
Au existat decenii de tensiuni între kanaci și descendenții coloniștilor și alții care s-au stabilit pe teritoriul ocupat de cei 270.
000 de locuitori.
Macron a facilitat dialogul în Noua Caledonie între facțiunile pro-independență și pro-Franța.
Eforturile au culminat cu un referendum din 2018, primul din cele trei, în care nou-caledonienii au votat să rămână parte a Franței.
Ministrul francez de Interne Gerald Darmanin, ministrul Apărării Sebastien Lecornu și ministrul Teritoriilor de peste mări Marie Guevenoux l-au însoțit pe Macron în călătorie.
Pentru Paris, Noua Caledonie este importantă din punct de vedere geopolitic, militar, precum şi datorită zăcămintelor de nichel.
Teritoriul, situat la circa 1.
200 km est de Australia a obţinut o autonomie extinsă prin Acordul de la Nouméa.
