În urma lucrărilor de modernizare, strada Mihail Kogălniceanu, unde se regăsește sediul UBB, dar și strada Universității au devenit pietonale.
„În sfârșit, orașul și UBB au cu adevărat o Piață a Universității! Într-adevăr, cea mai frumoasă stradă a orașului și «artera academică» – așa cum a fost adesea numită în spațiul public – s-a transformat într-o Piață a Universității.
Dincolo de speculații, UBB a militat mereu pentru o zonă pietonală în jurul Universității care să valorifice «artera academică» a orașului (vechea Uliță a Lupilor – Platea Luporum) și care să creeze o Piață a Universității în oraș, dincolo de mai vechea stradă a Universității.
Primăria și-a făcut datoria și a oferit Universității și orașului o nouă piață publică – Piața Universității.
Considerând monumentalitatea și istoria clădirii centrale a UBB și spațiul pietonal generos din jur și clădirile istorice, probabil că această zonă este cea mai frumoasă de acest tip din țară”, potrivit UBB Cluj.
*Porniți din față clădirii centrale a UBB de pe strada Mihail Kogălniceanu nr.
1.
Observați întâi arhitectura neoclasică a monumentalei clădiri construite la sfârșit de secol XIX/început de secol XX, statuile de pe fronton reprezentând vechile facultăți ale Universității (filosofie/drept/științe/medicină), evoluția și rectorii Universității, toate acestea fiind semnalizate la intrarea în clădire.
Intrați în hol și observați alte variante ale statuilor care reprezentau facultățile Universității (filosofie/drept/științe/medicină).
La cerere, se poate vizita și impozanta Aula Magna a UBB.
*În zona pietonală, spre strada Universității (spre vest), veți observa vechile edificii ale complexului universitar din secolul XVIII:Pe locul clădirii centrale a UBB s-a aflat vechea clădire a Universitas Claudiopolitana (prima instituție cu nume de universitate de pe teritoriul actual al țării).
*În fața clădirii centrale a UBB se află clădirea Liceului Ștefan Báthory, cu un stil neoclasic, construită în secolul XVIII, dar reconstruită la început de secol XIX (după marele incendiu din 1798).
*Lângă Liceul Ștefan Báthory, spre strada Universității, se află clădirea Convictului Nobiliar, construită în anul 1735, în stil baroc, fiind probabil una dintre cele mai vechi clădiri laice din oraș (încă în picioare și fără reconstrucții din temelie).
În secolul XVIII, aceasta a găzduit întâlnirile Dietei Marelui Principat al Transilvaniei.
Acum face parte din patrimoniul UBB.
*Biserica Universității (inițial iezuită, acum piaristă) și o clădire a Liceului Ștefan Báthory (inițial Seminarul Báthory-Apor), aflate față în față pe strada Universității, au fost construite la început de secol XVIII și au fost la rândul lor asociate Universității.
*La capătul „Seminarului Báthory-Apor”, spre strada Avram Iancu, se află actuala clădire a Facultății de Drept a UBB, construită la început de secol XIX într-un stil art nouveau/neogotic, asociată atunci Universității ca primul cămin studențesc cu/și cantină din oraș (atunci „Mensa Academica”).
*În centrul acestor structuri universitare și educaționale se află Statuia Fecioarei Maria (Statuia Sfintei Maria Protectoare/Statuia Ciumei – în limbajul urban „la Maria”), construită în 1744 într-un stil baroc, ca semn de respect pentru ocrotirea orașului față de ciumă/boli.
Dacă revenim în fața clădirii centrale a UBB și mergem spre est, vom observa:*(pe partea stângă) – Statuia Școlii Ardelene („la Ardeleni” – în limbajul urban), dezvelită în 1973 și înlocuind Lupa Capitolina („Lupoaica” – în limbajul urban) aflată acum pe Bulevardul Eroilor nr.
28.
*(pe partea stângă) – Colegiul Academic „Florian Ștefănescu Goangă”, construit într-un stil modern (cu unele elemente clasice și chiar romantice în interior) în perioada interbelică, o clădire reprezentativă pentru oraș.
Lângă Colegiu se află Palatul Teleki, construit la sfârșit de secol XVIII în stil baroc (cu unele elemente clasice), iar apoi clădirea Colegiului Național Emil Racoviță, construită în secolul XIX (pe locul unei clădiri mai vechi din secolul XVI) în stil de inspirație clasică, în fața căreia se află statuia savantului Emil Racoviță.
*(pe partea dreaptă) – Clădirile Facultății de Teatru a UBB, construite la început de secol XIX, după incendiul din 1798, într-un stil neobaroc cu elemente rococo (partea estică).
Între aceste clădiri și Arhivele Naționale (clădire din a doua parte a secolul XIX), se află două clădiri vechi, reconstruite tot la început de secol XIX, în stil neobaroc, după incendiul din 1798, probabil pe locul altor clădiri orășenești mai vechi distruse în incendiu, găzduind acum locuințe și firme (ex.
„casa Bethlen-Nemeș” la numărul 8 și „vechea prefectură” la numărul 6).
După Arhivele Naționale, regăsim Biblioteca Academiei (construită în 1975, într-un stil „brutalist” – fr.
„beton brut”) și clădirea Liceului Teologic Reformat, construită la început de secol XIX pe locul vechii clădiri din secolul XVII, distrusă în incendiul din 1798.
*(pe partea dreaptă) – Biserica Reformată este o instituție reprezentativă în țară pentru stilul gotic, construită spre sfârșitul secolului XV (cu reparații/dezvoltări ulterioare) ca biserică romano-catolică (inițial franciscană, apoi din 1579/1581, iezuită, iar din 1622, reformată).
În piața bisericii a fost plasată în 1904 Statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul (în limbajul urban al tinerilor „la Cavaler” sau „la Balaur”).
Aici și în jurul său – de la Turnul Croitorilor până spre Biblioteca Academiei și Colegiul Academic – s-a născut în 1581 prima instituție universitară de pe teritoriul actual al țării, și anume Academia Claudiopolitana, în cadrul Colegiului Iezuit Major (acest lucru se poate observa marcat pe zidul fostei academii), proprietățile din zonă fiind date de Regele Ștefan Báthory universității:Selecție din Diploma regală de fondare din 1581 conferită de Ștefan Báthory, (traducere Rus, 2007): „[…] atribuind antezisei Societății a lui Isus, cu sprijinul autorității apostolice, o mănăstire părăsită, cândva a fraților din ordinul franciscanilor, construită din generozitatea regilor Ungariei, aflată în Ulița Lupilor, lipită de zidul cetății, împreună cu biserica, grădinile, curțile, turnurile și cu toate locurile înconjurate de lângă zidurile cetății pe care le-au folosit în vechime sus-zișii frați franciscani; pe deasupra, o casă în care locuiau între niște călugărițe fecioare, cu toate lucrurile care într-un fel sau altul aparțin acesteia […]”.
În jurul Bisericii există în prezent case vechi, construite adesea în stil baroc, inițial în secolul XVIII/început de secol XIX (unele reconstruite ulterior) – ultima de pe partea stângă construită în perioada interbelică -, ca locuințe orășenești și/sau ca spații ale bisericii reformate („casa parohială”, din fața bisericii, cu elemente renascentine, a fost construită inițial în secolul XVII și amplificată în secolul XVIII).
*Pentru cei care doresc să completeze istoria, trebuie vizitată și Piața Muzeului, mai ales biserica și mănăstirea acum franciscane (în istorie inițial dominicană, unitariană, reformată, apoi iezuită), cu un stil eclectic (romantic târziu/gotic/baroc) ca urmare a construcțiilor în etape începute în secolul XI/XIV.
Într-adevăr, universitatea iezuită a funcționat temporar și acolo, în perioade istorice complicate: 1604-1606 (când instituțiile catolice de pe Ulița Lupilor au fost atacate) și din 1698 până în aproximativ 1725 (până s-au reconstruit instituțiile catolice universitare lângă și pe sediul actual al clădirii centrale a UBB).
În 12 mai 2024, de Ziua Universității, UBB a marcat 443 de ani de tradiție și excelență de la debutul academic din 12 mai 1581.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
