România nu va trimite soldați în Ucraina, iar o decizie privind cedarea unei baterii de apărare Patriot în Ucraina va fi luată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, după ce se vor pronunța specialiștii, a declarat președintele Klaus Iohannis.
„Eu nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă”, a spus Iohannis, răspunzând unor întrebări ale jurnaliștilor.
Iohannis a făcut aceste declarații miercuri, la Zărnești, după ce a vizitat Parcul Naţional Piatra Craiului.
Întrebat despre posibilitatea ca România să cedeze Ucrainei o baterie Patriot, Iohannis a spus că nu crede că este cazul ca aceste chestiuni să fie discutate în spațiul public: „Nu comentez această chestiune şi nu cred că are ce căuta în spaţiul public general.
Este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din Armată, care în final trebuie decisă în CSAT şi comunicat rezultatul.
Nu cred că o dezbatere publică largă este de dorit pe o astfel de speţă foarte specializată şi care, sigur, trebuie dusă într-o zonă în care, din păcate, avem un conflict armat”.
El a spus că o ședință a CSAT va fi stabilită în funcție de data la care experții vor ajunge la o concluzie.
„Nu este simplu.
Să nu ne imaginăm că vorbim aici, nu ştiu, de o remorcă cu trei aparate.
Este foarte complicat.
Sunt contracte care s-au făcut între furnizor şi beneficiar.
Sunt instalaţii foarte sofisticate şi aceste lucruri trebuie foarte bine clarificate.
Nemaivorbind de faptul că eu nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană.
Despre asta vorbim.
Deci în măsura în care se cedează ceva, România trebuie să primească altceva.
Altfel, nu se va face nimic”, a mai declarat Iohannis.
Chestionat, de asemenea, cum s-a raportat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la acest subiect, Iohannis a răspuns scurt că acesta „aşteaptă cu mare interes decizia României”.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, spunea recent că România are patru sisteme PATRIOT, dintre care unul este operaţional, iar restul sunt în curs de operaţionalizare.
Încă trei astfel de sisteme urmează să fie primite de statul român.
Întrebat dacă ia în calcul ca România să trimită militari în Ucraina, șeful statului a răsăuns: „România nu va trimite combatanţi în Ucraina, este simplă discuţia şi cred că cu asta s-a şi terminat”.
De asemenea, întrebat, miercuri, despre posibile scenarii de escaladare a conflictului din Ucraina, președintele Klaus Iohannis a spus că, din toate informaţiile pe care le are, „România este o ţară sigură”, iar „românii nu trebuie să se teamă” și că „nu e cazul să intrăm în panică”.
„Nu există nicio ameninţare directă, dar, sigur, militarii întotdeauna se pregătesc pentru toate situaţiile posibile.
Din toate informaţiile pe care le am eu, pot să vă spun că România este o ţară sigură.
Românii nu trebuie să se teamă.
Dar sigur, trebuie să fim pregătiţi întotdeauna pentru evenimente neaşteptate.
Nu este cazul să intrăm în panică sau să credem că România este cumva ameninţată.
România beneficiază astăzi, prin faptul că este în NATO, de cele mai importante garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată de când existăm.
În acest sens, trebuie să conştientizăm valoarea apartenenţei noastre la NATO, la Uniunea Europeană.
Este foarte, foarte important să înţelegem că nu suntem singuri, suntem împreună cu aliaţii şi facem faţă oricărei situaţii foarte bine.
Nu am niciun semnal şi nicio indicaţie că ar există vreun pericol de atentate sau alte evenimente nedorite”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat despre declarațiile ministrului Apărării şi şefului Armatei privind riscul escaladării conflictului din Ucraina.
Legat de cheltuielile pentru înzestrarea Armatei Române, Iohannis a spus că există două motive din cauza cărora lucrurile s-au complicat, primul dintre ele fiind „că toată lumea vrea să cumpere armament în ziua de astăzi şi nu mai este atât de uşor de făcut o achiziţie”.
Al doilea motiv ar fi inflaţia, care „a stricat un pic socoteala şi în această zonă”.
„Din păcate, nu avem bugetare multianuală, chit că se discută de decenii despre aşa ceva.
Poate odată o să avem, fiindcă nu poţi să planifici achiziţii militare cu bugete anuale decât cu mare dificultate.
Nu produce nimeni armamente sofisticate de pe o zi pe alta şi nu le are nimeni pe stoc, ele trebuie comandate, produse, livrate, plătite, chestiune care de multe ori se derulează peste mai mulţi ani”, a afirmat Klaus Iohannis.
Generalul Gheorghiţă Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a declarat, tot miercuri, că unele prognoze şi scenarii indică probabilitatea escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară.
„Prognoza pe care o facem realității de mâine include dezvoltări și scenarii, dintre care unele implică probabilitatea escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară.
Pentru diminuarea probabilități mizăm în continuare pe efectul de descurajare generat de o capacitate defensivă credibilă, atât în plan național, cât și în cel aliat.
Iată de ce apăsăm în continuare pedala accelerării întăririi instituției apărării naționale și a consolidării poziției NATO de descurajare și apărare”, a declarat generalul Vlad Gheorghiță, în discursul rostit la deschiderea Expoziţiei internaţionale Black Sea Defense and Aerospace – BSDA 2024, citat de News.
ro.
La începutul lunii februarie, generalul avertiza, într-un interviu pentru Europa Liberă, că Federaţia Rusă nu se va opri şi, dacă va câştiga în Ucraina, atunci principala ţintă va fi Republica Moldova.
”Populaţia României, la fel ca întreaga populaţie din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze şi trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiţi”, a declarat el atunci.
“Federaţia Rusă a devenit o problemă pentru ordinea mondială, pentru democraţie.
În fapt, este un război al Rusiei cu lumea democrată, nu este un război cu Ucraina.
Da, populaţia României, la fel ca întreaga populaţie din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze şi trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiţi.
Nu neapărat ca şi militar, consider că Federaţia Rusă nu se va opri aici.
Dacă va câştiga în Ucraina, principala ţintă va fi Republica Moldova.
Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest.
Sunt mai mult decât convins că politica preşedintului Putin va escalada în perioada imediat următoare”, a mai declarat Gheorghiţă Vlad în februarie.
