Ministerul rus al apărării a propus o revizuire a frontierelor maritime din Marea Baltică, o măsură respinsă rapid de Finlanda și Lituania, relatează Reuters.
Potrivit unui proiect de decret guvernamental datat pe 21 mai, ministerul rus al apărării a propus „ajustarea” frontierelor din jurul insulelor rusești aflate în partea de est a Golfului Finlandei și în jurul exclavei Kaliningrad.
„Frontiera maritimă de stat a Federației Ruse se va schimba”, afirmă fără echivoc proiectul de lege.
Dacă va fi aprobat, acesta ar urma să intre în vigoare din ianuarie 2025.
Ministerul apărării de la Moscova argumentează în expunerea de motive că o măsurare anterioară a frontierelor maritime din Marea Baltică, făcută în 1985 în perioada sovietică pe baza unor hărți de navigație de la jumătatea secolului trecut, nu corespunde pe deplin unor coordonate cartografice „mai moderne”.
Proiectul de decret nu specifică modul concret în care ar urma să aibă loc retrasarea frontierelor maritime sau dacă au avut loc consultări cu statele vecine de la Mrea Baltică.
Însă Finlanda și Lituania au precizat imediat după apariția informației că nu au fost purtate niciun fel de consultări în acest sens.
„Autoritățile finlandeze investighează informația din mass-media rusă despre definirea zonelor maritime din Golful Finlandei”, a declarat președintele finlandez Alexander Stubb.
„Guvernul monitorizează îndeaproape situația.
Rusia nu a contactat Finlanda în legătură cu acest subiect.
Finlanda acționează cum o face întotdeauna: cu calm și pe baza datelor”, a asigurat Stubb.
Elina Valtonen, șefa diplomației finlandeze, a spus la rândul ei că Rusia ar trebui să respecte Convenția ONU privind Dreptul Maritim și că Moscova încearcă să provoace „confuzie” în regiune.
Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian al externelor, a avut o reacție tranșantă, acuzând o escaladare a Rusiei împotriva NATO și a Uniunii Europene.
„Aceasta este o escaladare evidentă împotriva NATO și UE și trebuie întâmpinată cu un răspuns adecvat de ferm”, a declarat acesta.
Amiralul James Stavridis, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa între 2009 și 2013, a avertizat mai devreme în cursul acestei luni că țările baltice ar putea deveni următoarea țintă a Moscovei.
Stavridis a amintit într-un editorial de opinie publicat pe 9 mai de agenția Bloomberg că, odată cu aderarea Finlandei și Suediei la NATO, unii analiști au început să descrie Marea Baltică drept un „Lac NATO”.
Amiralul american a subliniat că, deși potrivită, această descriere nu este întru totul exactă întrucât Rusia „controlează o fâșie de coastă între Lituania și Polonia din cauza bizarei sale exclave Kaliningrad”.
„Iar președintele Vladimir Putin rămâne în controlul colțului din estul îndepărtat al Mării Baltice în preajma orașului Sankt Petersburg – despre care este ironic să ne gândim acum că a fost considerat odată de țari, începând cu Petru cel Mare, ca fiind ‘fereastra către lumea occidentală’”, mai notează acesta.
Stavridis spune că NATO ar putea folosi „lacul” său baltic pentru a pune presiuni pe Kaliningrad, care funcționează ca o barieră geografică între Estonia, Letonia și Lituania și restul Alianței.
„În eventualitatea unui război, [exclava] Kaliningrad va trebui neutralizată pentru ca forțele terestre rusești – care vor opera probabil din statul Belarus, vasal Moscovei – să nu poată prelua controlul asupra Coridorului Suwalki critic, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia”, a explicat James Stavridis în comentarii preluate de TASS și alte agenții de presă rusești.
Coridorul Suwalki, care desparte exclava Kalinigrad de Belarus aparține în totalitate Poloniei și Lituaniei însă este considerat vulnerabil deoarece este singurul coridor de pământ care leagă țările baltice de restul Europei.
Analiștii militari consideră că, în caz de război între Rusia și NATO, acesta ar fi primul teritoriu atacat de forțele lui Putin, atât pentru a crea o conexiune terestră cu Kaliningradul, cât și pentru a o tăia pe cea dintre țările baltice și restul Alianței.
„Pentru unii această amenințare ar putea părea exagerată – care sunt șansele ca Putin să creeze o criză majoră pe mare sau să invadeze unul dintre statele baltice? Păi, în urmă cu trei ani ideea că el ar lansa un asalt asupra Ucrainei părea de asemenea improbabilă; nu încercați să îi citiți gândurile omului de la Kremlin”, a avertizat James Stavridis.
Urmărește ultimele evoluții din a 819-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.
RO.