România are acum un PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC) de 77-78%, depășind Ungaria și Grecia (67%).
„Nu mai suntem o țară săracă- la un PIB/capita de 77-78% din media țărilor europene nu mai poți fi considerat sărac”, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.
Dar tabloul se schimbă radical atunci când intrăm în detalii la nivel de județ.
Cel mai bogat județ, care este de departe București, are peste 260% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare (e de peste 2,5 ori mai bogat decât media), dar la celălalt capăt al clasamentului găsim cel mai sărac județ- Vaslui- de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala.
Mai jos, cele mai bogate județe din România acestui an (2024), potrivit calculelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
De remarcat este că deși București conduce la capitolul PIB/capita, fiind urmat de Cluj, în ultimii 20 de ani clujenii au avut un ritm de dezvoltare mult peste cel al Capitalei.
În urmă cu 20 de ani Clujul era pe locul al cincilea ca PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov.
În 2010 devansează Brașovul și ajunge pe locul 4, iar mai nou a trecut și de Ilfov, stând în coada Capitalei.
Graficul următor arată cele mai sărace județe (unde PIB/locuitor e cel mai scăzut)De altfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național.
Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.
Între ianuarie 2014 și ianuarie 2024 inflația a fost de 150%.
În privința ritmului de creștere al PIB/capita, clasamentul e cuprins în graficul următor: Cel mai lent s-au dezvoltat judete precum Prahova, Bistrița, BotoșaniGalați sau Vrancea.
De remarcat că unele județe din regiunea Moldovei (Botosani, Vaslui, Vrancea) dar și Vâlcea sau Teleorman au un dezechilibru fiscal ridicat, depinzând de transferurile de la bugetul de stat pentru a supraviețui, arată un studiu publicat de un grup de specialiști români.
Altfel spus, sunt controlabile politic, fiind practic dependente de banii de la București.
În aceste județe, transferurile sunt cele mai importante ca sursă de finanțare pentru cheltuielile județelor.
Bucureștiul e cea mai autonomă administrație locală din România.
Alte județe cu tendință de creștere a autonomiei financiare locale Argeș, Brașov, Cluj, Constanta, Ilfov, Sibiu și Timiș, mai ales în ultimii ani, de când autoritățile locale au găsit căi de creștere a propriilor venituri (atât printr-o mai bună colectare a acestora cât și prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri).
Curtea de Conturi a României vorbește în rapoartele sale de bugete locale nerealiste, care nu au nicio legătură cu nevoile reale ale comunității locale.
Și nici cu resursele financiare reale.
„Exista o slabă preocupare a autorităților publice locale de a identifica si valorifica veniturile care pot rezulta din desfasurarea activitatilor economice sau din valorificarea bunurilor din patrimoniul lor public si privat” arată Curtea de Conturi într-un raport recent.
Există județe cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, dar cu sevicii publice minime (Gorj, Alba), sau județe cu un nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor, dar cu un nivel semnificativ al cheltuielilor publice locale (Iași).
Un nivel ridicat de responsabilitate fiscală se înregistrează în Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Bihor şi Iaşi, mai arată autorii documentului.
