Vila Mavrodin de pe bulevardul Lascăr Catargiu, de la nr.
50, este una dintre cele mai reprezentative clădiri pentru Bucureștiul La Belle Epoque și a fost reședința reputatului avocat și judecător Dimitrie A.
Mavrodin, prim-președinte al Tribunalului Ilfov, consilier la Curtea de Apel București.
Inițial, nu știam mare lucru despre această ramură a neamului boierilor Mavrodini.
Nici măcar urmașii proprietarului nu cunoșteau nici numele arhitectului care a proiectat imobilul, nici istoria sa.
Grație descoperirilor remarcabile făcute de Oana Marinache, istoric de artă, în arhive, și mărturiilor moștenitorilor Mavrodinilor, Emil și Dan, doi profesori pensionari, poate fi recuperată extraordinara poveste a clădirii și a familiei care a ridicat-o și a trăit aici până când comuniștii au naționalizat-o și au alungat proprietarii într-o dărăpănătură.
Povestea recuperării moștenirii începe, ca un puzzle provocator, în 1989, când frații Mavrodin, pe atunci profesori modești cu o leafă de debut de 1.
700 de lei pe lună în anii ’80, fac calcule imbatabile să redobândească parte din averea familiei.
Reușesc, se pensionează anticipat și pleacă să vadă lumea, fapt ce le era de neimaginat înainte de 1989.
Citește, pe B365.
ro, povestea unei clădiri extraordinare din La Belle Époque, care a scăpat de cutremurul din 1940, de bombardamentele din 1944 și sistematizările din epoca Ceaușescu.