Andreea Soare „Nu pot să îmi imaginez că dacă cineva ar fi rănit acolo (n.
r.
militari aliaţi), atunci cei care şi-au trimis oamenii ar spune << e articolul 5. Hai să… bombardăm Rusia>>.
Nu aşa funcţionează lucruri.
Nu este ceva automat.
Aşadar, aceste temeri nu au temei”, a spus Kaja Kallas, pentru FT.
„Dacă îţi trimiţi oamenii pentru a ajuta ucrainenii.
.
.
ştii deja că este vorba despre o ţară în război şi că rişti.
Deci, îţi asumi riscul”, a mai spus aceasta.
Vezi mai multe articole din categoria externe Potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali, Kievul va avea nevoie, în perioada următoare, să recruteze şi să antreneze mii de militari, astfel că ar fi mai eficient să o facă în Ucraina decât să îi trimită atât pe ei, cât şi echipamentele pe care trebuie antrenaţi, în ţări precum Polonia sau Germania.
Şi generalul american CQ Brown, şeful Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din SUA, a declarat că „în timp” europenii „se vor obişnui cu ideea”, referindu-se la trimiterea de trupe aliate în Ucraina, pentru instrucţie.
Ideea trimiterii de trupe aliate în Ucraina a fost evocată şi de preşedintele francez, Emmanuel Macron, în urmă cu câteva luni.
Acesta a spus că este important ca Moscova să îşi pună mereu întrebarea „cât de departe poate merge Occidentul” în susţinerea Kievului.
Cu toate acestea, de teama unui răspuns din partea Kremlinului, liderii celorlalte state NATO au descurajat imediat ideea liderului francez.
În ultima săptămână, ruşii au intensificat atacurile în regiunea Harkov, dorind crearea unei „zone tampon” la graniţa dintre Rusia şi Ucraina, pentru apărarea satelor şi oraşelor ruseşti din apropierea graniţei, în special a Belgorodului.
Deşi regiunea Harkov a fost epicentrul atacurilor ultimelor zile, ucrainenii cred că ruşii se pregătesc şi de atacarea regiunilor Sumî şi Cernihiv, în următoarea perioadă.
