A doua ediție a RAD ART, unul dintre cele mai importante evenimente de pe piața românească de artă, s-a încheiat.
Am vrut să aflăm mai multe despre cum a fost la eveniment și despre cum se conturează viitorul artei în România și am vorbit cu Andrei Jecza, fondatorul Galeriei Jecza din Timișoara și fiul sculptorului Peter Jecza.
“RAD 2024 a crescut incluzând mai multe galerii, o secțiune de design, un parc de sculptură mai bine conturat, un program curatorial, discuții și ateliere pentru copii.
Din punctul nostru de vedere dorința de la început a fost îndeplinită și abia așteptam să continuăm și să creștem de la un an la altul”, ne-a spus Andrei despre RAD ART Fair.
Spune-ne câteva cuvinte despre RAD ART FAIRRad Art Fair se află la a doua ediție în acest an.
Târgul RAD din București a fost fondat de cele mai importante nouă galerii de artă contemporană, printre care ne număram și noi, din dorința de a coagula scena artistică din România și a-i proba maturitatea.
Dorința noastră a fost de a ne uni și a aduce arta contemporană mai aproape de publicul românesc.
Am avut marea bucurie ca anul trecut să reușim să pornim acest demers cu succes, pe cont propriu.
În acest an ni s-au alăturat câțiva sponsori și parteneri de renume în sprijinirea evenimentelor culturale de prestigiu și astfel așteptările au crescut odată cu ei.
RAD 2024 a crescut incluzând mai multe galerii, o secțiune de design, un parc de sculptură mai bine conturat, un program curatorial, discuții și ateliere pentru copii.
Din punctul nostru de vedere dorința de la început a fost îndeplinită și abia așteptam să continuăm și să creștem de la un an la altul.
Poți descrie scena artistică românească în 3 cuvinte? Ce crezi că îi lipsește?Ambiție, Deschidere, Curaj – Cred cu convingere că putem crește scena artistică românească doar dacă creștem vizibilitatea artei contemporane.
România a reușit să dea lumii o serie excepțională de artiști contemporani de renume internațional.
Succesul lor face scena mult mai atractivă și în România.
Ce îi lipsește încă este o mai mare vizibilitate la nivel național, pe care sperăm să o sporim cu fiecare astfel de inițiative, fie că vorbim de un târg de artă, precum RAD, o bienala ca ART ENCOUNTERS de la Timișoara sau mai multe galerii cu activitate internațională care unite dezvoltă piața de artă la nivel național.
Ce crezi că va reprezenta, pe termen mediu, RAD ART FAIR pentru scena culturală din România și pentru artiștii ei?RAD ART FAIR poate fi atât o scenă de lansare pentru noii artiștii, cât și un pion foarte important în dezvoltarea pieței de artă în România.
Accesul la artă, cultivarea spiritului și dorinței de a colecționa artă este foarte important.
Jecza gallery folosește genul acesta de târguri regionale cum este RAD sau Vienna Contemporary pentru a “testa” sau lansa noi artiști.
În acest an spre exemplu, în premieră națională, l-am expus de tânărul artist nascut la Cluj, Norbert Ștefan, care trăiește și lucrează la Berlin.
Credem că este esențial să păstram un balans între artiștii consacrați ai galeriei, cum este Peter Jecza sau Constantin Flondor și artiștii mai tineri din portofoliul nostru, oferind publicului șansa de a intra permanent în contact cu noi artiști.
RAD 2024 ne-a adus noi colecționari și o prezență mai puternică pe scena artistică românească.
Mă bucur că și aceasta ediție a fost un succes din acest punct de vedere.
Aș vrea să vorbim și despre Galeria Jecza.
Cum a luat ea naștere?Galeria Jecza s-a născut din dorința mea de a deschide o galerie comercială de artă la Timișoara.
Am deschis galeria alaturi de Sorina Jecza în 2011, ca o extensie a Fundației Triade în onoarea și memoria tatălui meu, sculptorul Peter Jecza, urmând ca în 2018 să o preiau în totalitate și să îi dezvolt portofoliul de artiști.
Focusul galeriei este axat exact pe acești doi piloni: revendicarea unor “maeștri” uitați care au inovat limbajul artistic românesc în anii 1960-70-80, precum Constantin Flondor, Roman Cotoșman, Molnar Zoltan, Paul Neagu, Iosif Kiraly, Ioan Aurel Mureșan s.
a.
m.
d.
alături de artiștii noi generații care rezonează cu portofoliul galeriei precum Tincuța Marin, Pusha Petrov, Ana Adam, Adela Giurgiu, Norbert Ștefan sau Vladiana Ghiulvessi.
Care a fost rolul tatălui tău, sculptorul Peter Jecza, în parcursul tău artistic?Tatăl meu a fost un formator.
Călătoriile pe care le făceam împreună încă de la vârste foarte fragede mi-au format gustul și spiritul critic.
Crescând înconjurat de artă, artiști, muzicieni, scriitori, într-o casă care de la început a fost un hub cultural involuntar și a devenit mai apoi Fundația Triade, una dintre cele mai longevive fundații de artă din România, a însemnat pentru mine cea mai frumoasă și importantă școală de artă.
Ambiția mea este de a continua această moștenire atât legată de sculptura lui Peter Jecza, cât și de spirtul insuflat de el în Casa Jecza de la Timișoara.
Cum crezi că arată Timișoara din punct de vedere artistic și cultural față de București?Timișoara a avut în anul 2023 un examen pe care l-a trecut cu brio.
Anul de Capitala Europeană a Culturii a repus Timișoara pe harta culturii europene, dar poate și mai important, pe harta culturii naționale.
Istoric vorbind, primul oraș liber al României a fost în perioada anilor 70, poate cel mai efervescent oraș din punct de vedere al mișcărilor de artă contemporane din România.
Capitala Culturală a reaprins reflectoarele asupra Timișoarei, care s-a dovedit a fi o destinație veritabilă în România.
Timișoara-Cluj-Iași-București sunt importante împreună.
Cred că suntem încă o scenă destul de mică, iar orașele mari, cu o istorie recentă pertinentă sunt importante împreună.
Am ales în acest an să deschidem încă o galerie și la București, tocmai din dorința de a întări podurile și relațiile intre Timișoara și București.
Ce planuri ai pentru Galeria Jecza?Galeria Jecza crește de la an la an.
Alături de partenerii și colecționarii noștri reușim să aducem arta contemporană mai aproape de noile generații de colecționari.
Dorim să continuăm să ne dezvoltăm și să creștem în același ritm.
O a doua galerie în București și poate curând o nouă galerie în spațiul european sunt momentan cele mai importante ambiții pentru noi.
Ne dorim de asemnea să ne diversificăm un pic portofoliul de artiști, descoperind noi talente și “recuperând” artiști a căror nume merită cunoscut și descoperit.
Cea mai mare bucurie pe care o am și care mă împlinește ca galerist este aceea de a îndeplinii visele artiștilor pe care îi reprezentăm și de a îi aduce în cât mai multe case din România.
Un astfel de vis l-am îndeplinit în acest an prin expunerea artistei Tincuta Marin la Oratorio dei Crociferi în debutul bienalei de la Veneția.
Lucrăm la o serie de publicații dedicate artiștilor noștri și dorim să ne extindem participarea internațională la cât mai multe și importante târguri de artă din lume.
În 2021, Banca Transilvania a lansat Proiectul de Artă Contemporană BT, un demers dedicat susținerii și promovării artei contemporane din România.
Acesta reprezintă un fond anual de achiziții de lucrări din diverse medii artistice, precum pictură, sculptură, fotografie, instalații artistice și grafică.
Proiectul este planificat se întinde pe o perioadă de 5 ani, iar colecția de lucrări este expusă în sediul central al Băncii Transilvania din Cluj.
O parte dintre artiștii implicați în proiectul BT de Artă Contemporană sunt expuși și în cadrul RAD.
Articol susținut de Banca Transilvania
