Ecuația bugetului e un pic mai complicată, cu trei necunoscute: deficit, cheltuieli și venituri.
Să le luăm metodic.
Începem cu deficitul, care este unul uriaș.
Suntem probabil în zona 7% deficit bugetar.
Când ai venituri de 27% din taxe și impozite și deficite de 7%, în termeni foarte simpli e ca și cum la fiecare 100 lei încasați din taxe și impozite tu cheltui 126 de lei, adică te mai împrumuți cu 26 de lei.
Cum ar trăi o familie cu o asemenea balanță?, s-a întrebat economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru la conferința anuală a Analiștilor Financiari-BancariDeficitul bugetar trebuie redus, crede economistul român.
„E absolut obligatoriu! Dacă ne ducem pe partea de cheltuieli, vedem că avem acolo, în primul rând, avem o problemă cantitativă și una calitativă.
Pentru că, după orice standard european, mai ales standardul OECD, România cheltuie foarte puțini bani pentru servicii publice de bază: educație, sănătate și altele”, mai spune interlocutorul.
Asta se întâmplă din cauza resurselor puține de care dispunem.
„Haideți să luăm Educația.
Avem o lege organică care spune că Educația ar trebui să primească 6% din PIB.
Noi am dat pentru Educație în ultimii 30 de ani puțin peste 3% din PIB, adică jumătate din ce spune legea organică.
Și o să vă dau acum o veste proastă.
Nici nu o să avem curând de unde să alocăm 6% din PIB pentru Educație.
De unde să dăm? Finlanda dă 6% din PIB pentru Educație, dar ea colectează 45% din PIB la taxe și impozite.
Noi, cu 27%, de unde să dăm pentru Educație? Este foarte complicat.
În al doilea rând, dacă ne uităm la calitatea cheltuielilor publice, avem o mare problemă ! Vedem bani care sunt irosiți și știm asta cu toții”, arată Ionuț Dumitru.
„Și să ne mai uităm la un aspect: cheltuielile cu dobânzile plătite la datoria publici publică, care continuă să crească.
De ce? Pentru că deficitele sunt deja mari, foarte mari.
De 5 ani de zile România are deficite de 5% sau chiar mai mult de 5% .
Iar lucrul acesta a pus o foarte mare presiune pe datoria publică.
Dobânzile la datoria publică au ajuns să depășească 2% din PIB, adică mai mult decât banii pe care-i cheltuim pentru apărare, într-un context geopolitic foarte, foarte complicat.
Iarăși, e absolut necesară nevoia de a reduce deficitul bugetar, de a reduce astfel prima de risc și costurile de finanțare, care sunt foarte mari.
Trebuie să recunoaștem lucrul acesta: România are o primă de risc foarte ridicată”, explică economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Pe partea de venituri avem un dezechilibru foarte mare între cum taxăm munca și cum taxăm capitalul, crede economistul, iar acest lucru este subliniat și în rapoartele OECD.
Avem printre cele mai mari dezechilibre dintre țările OECD între taxarea muncii și taxarea capitalului.
Adică o taxare mult prea înaltă a muncii, în vreme ce capitalul este taxat mult mai puțin.
Lucrul acesta trebuie adresat în anii următori.
Problema cantitativă ține de nivelul de colectare a taxelor și impozitelor.
Strângem din taxe și impozite 27% din PIB, versus o medie europeană de 40% sau o medie a țărilor OECD care se apropie de 35%.
Sigur că, dacă adăugăm toate presiunile pe care le avem pe buget în anii următori: cheltuieli de apărare, cheltuielile cu serviciile publice de bază, care nu mai pot fi nici ele neglijate la nesfârșit, pare obligatoriu să crești colectarea taxelor și impozitelor.
„Mai ales într-un context în care, după 2027 nu se știe dacă banii europeni vor mai fi la nivelul la care sunt astăzi.
Nu uităm că Europa are o situație economică destul de complicată, țările donatoare probabil nu vor mai fi la fel de dornice după 2027 să aloce bugete la fel de mari pentru țările beneficiare și să, trebuie să și recunoaștem, România nu va mai fi pe lista de priorități.
Nu mai suntem o țară săracă- la un PIB/capita de 77-78% din media țărilor europene nu mai poți fi considerat sărac și e posibil ca după 2027 să nu mai putem conta pe foarte multe fonduri europene”, conchide Ionuț Dumitru.
