Odată cu moartea președintelui Ebrahim Raisi în accidentul de elicopter, Iranul va fi condus interimar de Mohammad Mokhber, 68 de ani, fostul vicepreședinte.
Președintele, deși însărcinat cu luarea deciziilor interne și externe, se supune Liderului Suprem – ayatollahul Ali Khamenei, acesta rămânând lider spiritual până la moartea sa.
Președintele Iranului este ales pentru un mandat de patru ani prin vot universal, vârsta minimă pentru a putea vota fiind de 18 ani.
Mandatul prezidențial poate fi reînnoit o singură dată, potrivit Iran Data Portal.
Președintele este cel mai înalt oficial ales în mod direct al țării, este șeful puterii executive dar ocupă abia a doua poziție ca importanță după cea a Liderului Suprem.
În sistemul politic iranian Liderul Suprem este mai puternic decât președintele.
Conform constituției Republicii Islamice Iran, orice cetățean iranian care crede în islamul șiit, este loial Constituției și Republicii Islamice poate candida la șefia statului.
O instituție numită Election Monitoring Agency (EMA), condusă de Corpul Gardienilor Revoluției examinează candidații înregistrați și selectează câțiva dintre ei drept candidați.
Corpul Gardienilor Revoluției nu anunță public motivul respingerii anumitor candidați, deși acele motive sunt explicate în mod privat fiecărui candidat.
Femeilor nu li se restricționează constituțional să candideze; cu toate acestea, toate femeile care s-au înscris ca candidați au fost excluse de la alegeri de către Corpul Gardienilor Revoluției.
„Nu am respins nicio femeie doar pentru că este femeie”, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului Gardienilor.
El a precizat că nu există niciun obstacol pentru înscrierea femeilor la alegeri.
Candidații trecuți prin acest filtru participă la alegeri, câștigătorul fiind candidatul care primește majoritatea (50% plus unu) voturi.
Dacă niciun candidat nu primește suficiente voturi, se organizează un alt tur după 7 zile în care se bat primii doi candidați care au strâns cele mai multe voturi.
Potrivit Constituției, odată ce rezultatul este cunoscut, Liderul Suprem trebuie să semneze decretul președintelui ales, iar dacă acesta refuză să semneze, președintele ales nu își poate asuma președinția.
Până acum, nu au existat cazuri de refuz.
După aceea, președintele ales trebuie să semneze un jurământ într-o sesiune a Adunării Consultative Islamice, în prezența membrilor Consiliului Gardienilor și a șefului Curții Supreme.
În jurământ, președintele ales jură că va păzi religia oficială (Islam), că va proteja Constituția și Republica Islamică și că se va dedica slujirii națiunii, poporului și religiei sale.
Consiliul Gardienilor este un grup format din șase clerici de rang înalt numiți de Liderul Suprem și șase juriști islamici.
Acesta examinează candidații aspiranți după mai multe criterii: ideologice, nivelul de educație, angajamentul față de islam, constituția și valorile Republicii Islamice.
Pentru următoarele alegeri, peste 59,3 milioane din cei 85 de milioane de oameni din Iran pot vota, având peste 18 ani.
Toate buletinele de vot vor fi numărate manual, astfel încât rezultatul final poate să nu fie anunțat timp de trei zile, deși rezultatele parțiale pot apărea mai devreme.
Dacă niciun candidat nu câștigă cel puțin 50% plus un vot din toate buletinele de vot exprimate, inclusiv cele albe, se organizează un tur de scrutin între primii doi candidați în prima vineri după declararea rezultatului alegerilor.
