Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, la Iaşi, întrebat despre efectele inflaţiei asupra românilor, că trendul inflaţiei este unul descendent şi că la momentul preluării mandatului de prim-ministru inflaţia era de peste 10%, iar pe finalul acestui an va coborî sub 5%.
”Eu am preluat o inflaţie de, cred, 10,3%.
Am ajuns acum la o inflaţie de 5,8-5,9%.
Este evident că suntem într-un trend descendent.
Sunt ferm convins că spre sfârşitul anului, categoric, va fi o inflaţie sub 5%.
De fapt, şi BNR a prognozat acest lucru.
Ce e cel mai îmbucurător este creşterea economică estimată pe anul acesta, dar mai ales pe anul viitor.
România a reuşit să nu intre în recesiune”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, citat de news.
ro.
Ciolacu e preluat astfel prognoza BNR, potrivit căreia la finalul acestui an inflația va coborî la 4,9%, urmând ca la finele anului viitor să atingă limita superioară a intervalului țintit de BNR, respectiv 3,5%.
Numai că acest lucru (o rată a inflației de 4,9% în decembrie 2024) depinde de ceea ce se întâmplă în politica fiscală pe care Guvernul Ciolacu o controlează și care e considerată un factor de risc la adresa inflației.
Reamintim că măsurile fiscale proiectate de actualul Guvern la finele anului trecut au facut ca inflația să strice calculele Băncii Naționale.
În Raportul asupra inflației din această lună, Isărescu avertizează asupra riscurilor pe care Guvernul Ciolacu le aduce la adresa creșterii prețurilor.
Balanța riscurilor este înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria în scenariul de bază.
Pe plan intern, riscuri relevante provin din partea conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, se arată în Raport.
Adoptarea unor noi măsuri de consolidare fiscală pentru a asigura corectarea deficitului excesiv apare drept probabilă, însă în acest moment lipsesc detaliile concrete privind compoziția, parametrii și momentul intrării în vigoare ale acestora, care să permită includerea lor în scenariul de bază.
Pe termen scurt, de până la un an, favorizarea unei anumite combinații de măsuri, cum ar fi noi majorări ale impozitelor indirecte (TVA, accize), ar fi de natură să inducă presiuni inflaționiste suplimentare celor din scenariul de bază.
Pentru orizontul temporal imediat, o astfel de evoluție ar putea fi ocazionată inclusiv de adoptarea unor măsuri cu caracter expansionist, în contextul calendarului electoral încărcat din anul 2024.
Coordonatele unui posibil pachet de consolidare fiscală ar putea fi corelate cu noua traiectorie de ajustare a deficitului în curs de negociere de către autoritățile române cu cele europene.
În acest context, prezintă o relevanță deosebită transpunerea noului cadru de guvernanță fiscală în cazul României, aflată deja în procedură de deficit excesiv încă de pe parcursul anului 2020.
Pe termen mediu, abaterea deficitului de la o traiectorie descrescătoare ar putea avea repercusiuni asupra primei de risc suveran, inclusiv ca urmare a unor eventuale sancțiuni implicând restricționarea accesului la fonduri europene, cu efecte nefavorabile propagate asupra cursului de schimb al leului și, implicit, asupra ratei inflației.
În plus, incertitudini sunt atribuite și comportamentului de adaptare a agenților economici la posibile noi măsuri fiscale.
Și în runda actuală, coordonatele pieței muncii, îndeosebi cele care privesc dinamica câștigurilor salariale, își reconfirmă importanța sporită.
Deși o parte dintre riscurile evidențiate în runda precedentă s-au materializat, noi majorări ale salariilor nu pot fi excluse, mai ales în contextul efectelor atât directe, cât și al celor de demonstrație, în special asupra evoluției salariilor din sectorul privat, produse de majorările deja acordate în sectorul public.
