Armenia și Azerbaidjan au anunțat joi că au convenit asupra unei părți a delimitării frontierei comune, subiect de tensiuni extreme de zeci de ani, într-un nou pas spre normalizarea relațiilor lor, relatează AFP.
Aceste ţări din Caucaz s-au înfruntat în două războaie în vederea preluării controlului regiunii separatiste azere Nagorno Karabah, iar Baku a lansat în septembrie 2023 o ofensivă-fulger prin care a preluat controlul acestui teritoriu şi i-a gonit astfel pe separatiştii armeni care-l conduceau de trei decenii, potrivit News.
ro.
La sfârşitul lui martie, premierul armean Nikol Paşinian a aprobat, în căutarea unui acord de pace, restituirea unor sate de frontieră cucerite de către Armenia în anii ’90 şi ulterior abandonate.
Această decizie i-a înfuriat pe locuitorii zonelor vecine, care se tem că acest proces de demarcaţie îi izolează şi că unele case se vor afla sub control azer.
Ea a antrenat în întreaga Armenie proteste, conduse de către un arhiepiscop, Bagrat Galstanian, care cere demisia lui Nikol Paşinian.
Joi, ministerele de Externe ale celor două ţări anunţă – în comunicate separate – că au ajuns la o ”ajustare a coordonatelor” la nivelul unei părţi a frontierei comune, în baza unor hărţi care datează din perioada sovietică.
Potrivit acestui plan, patru sate frontaliere – în prezent sub controlul Armeniei – urmează să treacă sub control azer.
Nikol Paşinian, un susţinător al unui acord cu Azerbaidjanul, o ţară mai bogată şi mai bine înarmată, a salutat imediat, joi, ”un jalon important în consolidarea suveranităţii şi independenţei Armeniei”.
