Programul viitorului guvern olandez introduce măsuri stricte pentru solicitanții de azil, elimină reîntregirea familiei pentru refugiați și încearcă să reducă numărul de studenți internaționali în țară, printre altele, în vreme ce promite cheltuieli sociale, sprijin pentru fermieri, construirea de centrale nucleare și mutarea ambasadei Olandei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pactul respectă promisiunile cu care politicianul veteran Geert Wilders a reușit să convingă un segment important al electoratului la alegerile de anul trecut, spulberând tabu-ul care limita voturile pentru partidele extremiste, scriu Reuters, Algemeen Dagblad și Politico.
Politicianul extremist olandez Geert Wilders și alți trei lideri de partide au ajuns joi dimineață la un acord pentru formarea unei coaliții ce va instala în fruntea Olandei un guvern al dreptei dure, încheind astfel o jumătate de an de negocieri tensionate, care nu au indicat deocamdată cine anume va fi premier.
Din noua coaliție de guvernare vor face parte Partidul Libertății al lui Wilders, Noul Contract Social, formațiunea BoerBurgerBeweging (BBB) fondată de fermierii olandezi și Partidul Popular pentru Libertate și Democrație din care face parte actualul premier olandez Mark Rutte – doar grupări aflate la dreapta spectrului politic.
Wilders a acceptat deja, cu reticență, că nu va prelua conducerea acestui guvern.
Partidele mai trebuie să ajungă prin urmare la un acord asupra unui prim-ministru, care este de așteptat să fie un tehnocrat din afara structurilor de partid.
Presa olandeză vorbește despre Ronald Plasterk, un veteran al Partidului Laburist, care s-a retras din politică în 2017 însă a revenit pentru a conduce o parte a negocierilor pentru formarea noului guvern.
Însă Wilders este principalul motor al coaliției.
În programul de guvernare publicat joi dimineață, intitulat „Speranță, curaj și mândrie”, coaliția cvadripartită afirmă că va avea ca obiectiv „cel mai strict regim de azil din toate timpurile”, cu controale mai stricte la frontiere și reguli mai dure pentru solicitanții de azil care ajung în Olanda.
Va exista o lege temporară privind criza azilului, care va avea o durată maximă de doi ani.
În această perioadă, procesarea cererilor de azil va fi suspendată, iar primirea persoanelor care solicită azil aici va fi „mult redusă”, spune pactul citat de publicația olandeză Algemeen Dagblad.
„O clauză de renunțare la politicile europene în materie de azil și migrație va fi înaintată cât mai curând posibil Comisiei Europene”, afirmă coaliția în pactul său.
„Deportați persoanele fără un permis de ședere valabil cât mai mult posibil, chiar cu forța”, se arată în documentul de 26 de pagini.
Migrația forței de muncă va fi, de asemenea, limitată, iar admiterea studenților străini în universitățile olandeze va deveni mai strictă, au anunțat partidele, potrivit Reuters.
„Cea mai strictă politică de azil din toate timpurile”, a concluzionat Wilders.
„Olandezii sunt din nou pe locul 1”, a asigurat el.
Programul de guvernare îi are în vedere și pe refugiații ucraineni și spune că aceștia trebuie să plătească o contribuție personală mai mare.
Alături de Austria, Olanda a blocat până anul trecut aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Oficial, Haga se opunea doar aderării Bulgariei, dar cum decuplarea celor două țări era practic imposibilă, decizia bloca și România.
În decembrie 2023, parlamentul olandez a votat pentru a permite accesul Bulgariei în Schengen.
Austria și-a păstrat decizia de a bloca aderarea României și Bulgariei cu granițele terestre, dar a acceptat în cele din urmă intrarea cu granițele aeriene și cele marine – care a avut loc la 1 aprilie.
În acord se precizează că următorul guvern va continua planurile existente de combatere a schimbărilor climatice, inclusiv alimentarea unui fond pentru schimbările climatice înființat anul trecut.
Dar Mișcarea Fermierilor Cetățeni face parte din coaliție, iar acordul include propuneri liniștitoare și concesii pentru fermierii care au blocat orașele cu tractoarele în timpul protestelor de anul trecut.
Nu vor exista exproprieri forțate ale fermierilor.
Scopul nu este de a forța reducerea populației de animale, ci de a proteja natura, spune acrodul, cu referire la criza emisiilor de azot ale fermelor de animale.
Problema azotului și a îngrășămintelor trebuie să fie rezolvată prin noi acorduri europene, mai spune pactul.
Alte puncte din acord includ creșterea numărului de locuințe sociale, sentințe mai stricte pentru infracțiuni grave și plafonarea impozitelor pe proprietate.
Coaliția intenționează să continue sprijinul pentru Ucraina și dorește să consacre prin lege cerința NATO de a aloca 2% din produsul intern brut pentru apărare.
Viitorul guvern olandez a anunțat de asemenea că va încerca să extindă extracția de gaze naturale offshore și producția de energie nucleară, ca parte a planurilor de reducere a dependenței Olandei de „țări nesigure”.
„Reactorul nuclear de la Borssele va rămâne deschis, iar construcția a două noi reactoare va continua”, se arată în pact.
„În plus, vor fi construite alte două reactoare nucleare, cu posibilitatea de a construi mai multe reactoare mici” în cadrul unor parteneriate public-private, a precizat acordul.
Printre alte măsuri, pactul precizează că ambasada Olandei va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim.
Vor exista de asemenea reguli mai stricte pentru chemările la rugăciune ale moscheilor.
Opoziția nu vede bine planurile viitorului guvern.
„Aceasta este o zi neagră.
Știam că va fi rău, dar nu credeam că va fi atât de rău”, a declarat liderul alianței de stânga, Frans Timmermans.
„Toți cei patru au promis că salariul minim va crește, dar acest lucru nu se va întâmpla.
Și multe dintre planuri sunt construite pe nisipuri mișcătoare.
Dacă spui: «vom primi banii înapoi de la Bruxelles», nu este posibil.
Iar în ceea ce privește solicitarea privind excepțiile de la regulile Bruxelles-ului, totul este o iluzie.
Îi dezamăgesc pe oameni.
Oricum, nu cred că această construcție șubredă va dura mult timp”, a spus el.
Wilders are dreptate în privința unui lucru, a spus Timmermans.
„Că aceasta este o zi istorică.
Ceilalți au adus dreapta radicală în centrul puterii”, a spus el.
Consiliul Olandez pentru Refugiați și-a exprimat de asemenea îngrijorările cu privire la pachetul strict de măsuri privind azilul prezentat în noul acord de coaliție.
„Acest pachet de măsuri nu numai că subminează valorile fundamentale ale unei mari părți a țării noastre, dar îi transformă pe refugiați în țapi ispășitori”, a anunțat Consiliul .
Liderul partidului liberal D66, Rob Jetten, a criticat de asemenea acordul.
„Este un acord care plasează Olanda înapoi în spatele digurilor și cu mai puțină cooperare în UE”, a spus el, observând că pactul coaliției vorbește despre „castele pe nisipuri mișcătoare financiare”.
Wilders, care a influențat politica olandeză în materie de imigrație de pe băncile opoziției începând din 2006, este cunoscut pentru opiniile sale deschise – și ostile – cu privire la Islam.
A trebuit să renunțe la unele dintre ele, așa cum a fost nevoit să își domolească și retorica anti-UE, în condițiile în care majoritatea olandezilor nu sunt de acord cu părăsirea Uniunii Europene.
Însă capacitatea lui de a atrage susținerea olandezilor a fost evidentă.
Anul trecut, succesul lui Wilders i-a luat pe mulți prin surprindere.
Acesta este însă un indiciu al unei tendințe mai ample, scrie Politico.
Ideea că votul pentru partidele extremiste, populiste, eurosceptice și antimigrație este tabu s-a estompat.
În întreaga Europă, partidele de extremă dreapta avansează cu sprijinul alegătorilor tineri – și veniți pentru prima dată la vot.
Iar Olanda nu a făcut excepție.
În ciuda faptului că este una dintre cele mai bogate țări din UE, lipsa de locuințe la prețuri accesibile a devenit o preocupare majoră.
Migrația a devenit de asemnea principala îngrijorare pentru un important segment al electoratului.
Iar problemele fermierilor, care s-au plâns că trebuie să suporte costurile traziției ecologice, au fost de asemenea o chestiune m ajoră – fie și pentru că a adus în parlament un partid înființat în mod special pentru această problemă – Mișcarea Fermierilor Cetățeni.
Pe fondul creșterii prețurilor, mulți olandezi au căpătat o viziune tot mai cinică asupra vieții.
Spre deosebire de părinții și bunicii lor, tinerii din noua generație nu au vreo loialitate pentru partidele tradiționale, oferind, prin urmare, un bazin atractiv de noi alegători pentru candidații anti-establishment.
La alegerile europene din iunie, se preconizează că grupul Identitate și Democrație din Parlamentul European va culege beneficiile electorale ale unui sprijin din ce în ce mai larg; de asemenea, în rândul alegătorilor tineri.
La alegerile din noiembrie din Olanda, Wilders a adunat 2,5 milioane de voturi la nivel național, adică peste 23% din total.
Tinerii l-au ajutat foarte mult.
Rotterdam, al doilea oraș ca mărime din Olanda, cu cel mai mare port din Europa, are o lungă istorie de migrație și se mândrește cu cel puțin 170 de naționalități diferite.
Poate în mod contraintuitiv, Partidul Libertății al lui Wilders a depășit aici la limită o alianță de partide de stânga.
Potrivit datelor exit-poll-urilor din noiembrie, bărbați și femei din mediul urban și rural, bătrâni și tineri au votat însă pentru partidul de extremă dreapta.
Votanții radicali de dreapta sunt prea des prezentați ca fiind bărbați bătrâni și albi, a explicat cercetătorul oladez Josse de Voogd pentru Politico.
„În parte, acest lucru se schimbă; și în parte, această imagine nu a fost niciodată adevărată”, a spus el.
Potrivit cercetătorului, alegătorii de extremă dreapta se împart, de obicei, în trei mari categorii: alegători conservatori, care anterior susțineau partidele creștine sau pe liberali.
Apoi, există alegătorii din zonele mai sărace, care votau înainte cu socialiștii.
Apoi sunt cei care locuiesc în zonele suburbane, unde, sub presiunea costurilor în creștere, oamenii se tem că vor cădea pe scara socială, într-un fel de „stres al clasei de mijloc”, a spus De Voogd.
În unele părți ale Olandei, alegerile au scos la iveală un decalaj generațional între alegătorii mai în vârstă, care au susținut în continuare partidele tradiționale, și alegătorii mai tineri, care l-au susținut mai des pe Wilders.
„Copiii PVDA-iștilor (Partidul Laburist) au devenit PVV-iști”, a declarat De Voogd, referindu-se la Partidul Libertății după acronimul său olandez.
Pe lângă faptul că a atras alegătorii de la alte partide, Partidul Libertății a exploatat un nou potențial electoral major: cei care se abțin în general de la vot.
Analiza alegerilor a arătat că a doua cea mai mare sursă de voturi noi a lui Wilders – aproximativ 11% – a venit de la persoane care s-au abținut în 2021.
