Potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), la sfârșitul anului 2023, cei care au fost persecutați din motive politice în perioada comunismului, reprezintă cea mai mare categorie de beneficiari, respectiv 181.990 de persoane.
Indemnizaţia medie era de 1.363 lei.
Veteranii de război, inclusiv văduvel de război și persoanele invalide – în număr de 18.149 de persoane, beneficiau de o indemnizaţie medie de 837 lei. Spre exemplu, cei care în perioada anilor 1950-1961 au efectuat stagiul militar în unități de muncă, precum cele ale Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, organizată în cadrul Ministerului Construcţiilor, beneficiază astăzi de o indemnizație de câțiva zeci de lei.
De fapt, tinerii încorporaţi în acele unităţi de muncă nu au primit nici un fel de instruire militară.
În perioada stagiului militar au fost folosiţi ca mână de lucru, repartizaţi la munci pe şantiere, în mine.
Astfel, beneficiarii de indemnizaţii conform Legii nr.
309/2002 – privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, aceştia erau în număr de 49.362, suma medie plătită fiind de 74 de lei. De asemenea, 67.117 de persoane erau beneficiare de indemnizaţii conform Legii nr.
189/2000, pentru acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, suma medie plătită fiind de 775 lei.
Beneficiarii de indemnizaţii cf.
Legii nr.
341/2004 – recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 erau în număr de 12.876, aceştia primind o sumă medie de 1.901 lei.Spre exemplu, la începutul toamnei trecute, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu (pensii „speciale”) a ajuns la 10.368 de persoane.
Dacă în iulie 2023, România avea 10.310 beneficiari, în decurs de câteva luni, numărul pensionarilor speciali a crescut cu aproape 60 de persoane.Conform proiectului controversat aprobat de Senat și Camera Deputaților la finalul lunii iunie, ale căror articole au fost declarate ulterior neconstituționale de către Curtea Constituțională a României (și care a fost trimis înapoi în Parlament), beneficiarii pensiilor speciale au la dispoziție o perioadă de grație de cinci ani, timp în care se vor putea pensiona în condiții similare cu cele din prezent.Proiectul se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic. Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată, eşalonată, la pensii pe bază de contributivitate până în 2043.La finalul lunii iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat la CCR legea pensiilor speciale, precum și legea prin care este interzis cumulul pensiei cu salariul.Magistrații de la mai multe instanțe, inclusiv Curtea de Apel Cluj, au decis suspendarea activității, începând din 21 iunie 2023, nemulțumiți de modificarea pensiilor de serviciu, fiind judecate doar cauzele urgente.
La finalul verii, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au suspendat protestul și anunțau reluarea activității.În 2 august, Curtea Constituţională a României a decis să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.La începutul lui octombrie 2023, CCR a decis că legea care interzicea cumulul pensie+salariu este neconstituțională, iar astfel pensia și salariul la stat vor putea fi cumulate în continuare. Citiți monitorulcj.ro și pe Google NewsFoto: Depositphotos.comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.ro
