BNR a urcat la 4,9 prognoza de inflație pentru finalul lui 2024.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
În comparație cu țările din regiune – Cehia, Polonia, Ungaria, țara noastră a înregistrat în prima parte a anului cea mai mare rată a inflației, deși în 2023 România avea inflația comparabil mai mică decât statele vecine.
„Din iunie 2022 până în august anul trecut, România a avut cea mai bună performanță între cele patru țări, a avut inflația cea mai scăzută, cu un maxim de 16%, Ungaria a mers până la 25%.
Din toamna anului trecut, din loc fruntaș, cu inflația cea mai mică, am ajuns cu inflația cea mai mare dintre cele patru țări și din UE”, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Produsul Intern Brut a crescut cu 0,5% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2023 avansul PIB a fost de doar 0,1%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate miercuri.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat, miercuri, că nu şi-a modificat estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024 şi avertizează că principala vulnerabilitate rămâne poziţia fiscală.
Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, potrivit raportului publicat în aprilie.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 3,4%.
În privința riscurilor privind deficitul bugetar într-un an electoral, precum și a impactului evoluţiei fiscal-bugetară inclusiv asupra inflaţiei, guvernatorul BNR a declarat că o corecție fiscală este binevenită, însă după anul electoral 2024.
„Impactul este important, este poate cel mai important impact asupra inflaţiei, dar Banca Naţională lucrează cu datele care există.
Nu ne apucăm să facem proiecţii sau decizii de politică monetară în afara realităţii.
(…).
Este absolut necesar şi încurajăm pe căile pe care putem să le avem şi noi, guvernul să facă această corecţie fiscală, dar este greu, recunoaştem, într-un an şi electoral şi cu aceste discuţii nesfârşite despre cum să se facă corecţia fiscală”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că această corecţie fiscală nu se poate face numai pe partea de cheltuieli.
„Corecţia fiscală nu va fi uşoară, nu se poate face numai pe partea de cheltuieli.
În momentul în care ai venituri sub 27% şi spui numai că salariile bugetarilor sunt ca pondere cele mai mari din Europa, nu ai în vedere un lucru esenţial, că sunt cele mai mari pentru că 27% este cel mai mic din Europa.
Deci discuţiile după mine vor fi relativ dificile”, a explicat Isărescu.
Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar pe finalul acestui an și începutului lui 2025 se va situa între 6,9% și 7% din PIB.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
