Parlamentul de la Tbilisi a aprobat marți în a treia și ultima lectură controversatul proiect de lege privind „agenții străinătății”, numit „legea rusă” de contestatarii săi, care au declanșat proteste uriașe în Georgia față de adoptarea legii, relatează Reuters.
Legea va merge acum la președintele pro-european al Georgiei, Salome Zourabichvili, care foarte probabil își va folosi dreptul de veto pentru a respinge actul legislativ.
Însă parlamentul georgian poate trece peste votul de veto al lui Zourabichvili prin organizarea unui vot suplimentar asupra proiectului.
Proiectul de lege a provocat mitinguri masive ale opoziţiei, dintre care unele au fost reprimate.
Protestatarii, care demonstrează de la începutul lunii aprilie, au poreclit-o „legea rusă”, deoarece imită legislaţia folosită de Kremlin pentru suprima vocile disidente.
„Această lege înseamnă că nu vom adera la Europa”, a declarat luni pentru AFP Mariam Kalandadze, o protestatară în vârstă de 22 de ani, deşi „este ceva ce mi-am dorit întotdeauna”, a adăugat tânăra.
Zeci de mii de persoane au manifestat duminică, unele dintre ele rămânând peste noapte pentru a-i împiedica pe deputaţi să intre în parlament.
Mitingurile au avut loc într-un climat de tensiune, autorităţile avertizând că vor aresta pe oricine va bloca Parlamentul.
Încă de la început, mişcarea de protest a fost condusă de persoane sub 30 de ani.
Dar mulţi spun că şi cei mai bătrâni sunt convinşi că nu este o lege bună.
„Întotdeauna am ştiut că facem parte din Europa.
Fiecare generaţie ştie acest lucru”, a declarat zilele trecute Arciil Svanidze, un manifestant în vârstă de 26 de ani, care era mândru să spună că tatăl său a rămas să protesteze aproape toată noaptea.
Uniunea Europeană, care în decembrie anul trecut a acordat Georgiei statutul de țară candidată la aderare, a salutat „angajamentul impresionant” al georgienilor faţă de integrarea europeană şi a îndemnat Tbilisi să investigheze rapoartele privind violenţele împotriva manifestanţilor.
„Condamnăm cu fermitate actele de intimidare, ameninţările şi atacurile fizice”, a declarat luni Peter Stano, un purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE.
Legea impune ca orice ONG sau organizaţie media care primeşte mai mult de 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”.
Guvernul condus de premierul Irakli Kobahidze susţine că această măsură este menită să forţeze organizaţiile să fie mai „transparente” în ceea ce priveşte finanţarea lor.
Nikoloz Samharadze, membru al partidului de guvernământ Visul Georgian, a declarat că proiectul de lege nu are „nimic de-a face” cu legea rusă denigrată şi şi-a reafirmat angajamentul faţă de aderarea la UE.
Legea a fost deja aprobată în două lecturi, ambele soldate cu proteste pe scară largă.
Partidul de guvernământ a încercat deja să adopte această lege în 2023, dar a renunţat în cele din urmă din cauza mitingurilor masive ale opoziţiei.
Bidzina Ivanişvili, un om de afaceri bogat perceput ca liderul din umbră al Georgiei, vede ONG-urile ca pe un inamic din interior în slujba puterilor străine.
El a fost prim-ministru între 2012 şi 2013 şi este în prezent preşedinte de onoare al Visului Georgian, partid pe care l-a fondat.
El este suspectat că are afinităţi cu Rusia, ţara în care şi-a făcut averea.
Pe același subiect:
