De asemenea, evoluția salariilor din sectorul bugetar, precum și noua lege a pensiilor pot înclina balanța economică în sens negativ, avertizează specialiștii BNR.
În februarie 2024, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an.
Însă, în urma analizei raportului asupra inflației din mai 2024, BNR anticipează o scădere mai lentă a ratei inflației sub presiunea politicii fiscale a Guvernului PSD-PNL.
„Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării descreşterii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit faţă de 2023 şi pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă.
Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei (martie 2026)”, potrivit analizei publicate luni de BNR.
Economia României este supusă unor presiuni serioase din cauza numărului tot mai mare de bugetari a căror venituri au continuat să se majoreze, dar și de o serie de factori precum noi măsuri fiscale de creștere a TVA (de la 19% la 21%) și a taxelor (un nou nivel al impozitului pe venituri și majorarea cotei unice) pentru acoperirea deficitului bugetar în creștere, dar și din cauza aplicării noii Legi a pensiilor.
Potrivit analizei BNR, „incertitudinile şi riscurile crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii Legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu Comisia Europeană.
O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie”.
Banca centrală atrage atenția că absorbţia fondurilor europene e esenţială pentru realizarea reformelor structurale de care România are nevoie.
„Totodată, absorbţia fondurilor europene este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte.
Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice”, semnalează BNR.
În aprilie 2024, FMI a revizuit în scădere, la 2,8%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, iar Comisia Europeană prognozează un deficit bugetar de peste 6,5% din PIB pentru 2024, în cazul României.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: Depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
