Ministerul Afacerilor Interne a elaborat un proiect de ordonanță de urgență prin care brățările electronice vor putea fi utilizate și pentru monitorizarea persoanelor aflate în arest la domiciliu sau sub control judiciar, unul dintre obiectivele măsurii fiind reducerea numărului de astfel de persoane care fug din țară pentru a se sustrage executării pedepselor cu închisoarea.
Ordonanța de urgență va modifica Legea 146/2021 privind monitorizarea electronică, ce prevedea recurgerea la supravegherea electronică pentru categoriile menționate abia de la 1 ianuarie 2026.
Prin ordonanță, termenul va fi devansat pentru 1 octombrie 2024.
MAI a decis să recurgă la această măsură din cauza intrării României în spațiul Schengen cu granițele aeriene și maritime, lucru ce ar favoriza fuga din țară a persoanelor care își așteaptă sentința.
„Pentru că nu mai avem aceste controale sistematice la frontieră, riscăm ca persoanele care au măsura controlului judiciar cu obligarea de a nu părăsi ţara să poată pleca în orice moment pe cale aeriană sau maritimă şi avem câteva mii de măsuri la nivel naţional, iar monitorizarea lor electronic ne poate ajuta să cunoaştem la orice moment locaţiile în care se află”, a declarat, luni, directorul Direcţiei de Investigaţii Criminale din IGPR, Ciprian Miron, citat de Agerpres.
El a precizat că această devansare a termenului va reprezenta „o provocare” pentru structurile IGPR, care erau pregătite să implementeze aceste măsuri din abia din anul 2026.
Pe lângă posibilitatea montării brățării electronice, proiectul de ordonanță prevede și reglementarea unei noi categorii de alerte, respectiv alerta de apropiere frontieră, urmărindu-se a se reglementa procedura de urmat în cazul unei alerte de apropiere frontieră, atât de către persoana supravegheată, cât şi de către organele de ordine publică, precum şi ordinea de prioritate a alertelor.
Ciprian Miron a menţionat că este vorba de apropierea la o distanţă de mai puţin de 30 kilometri de un punct de trecere a frontierei.
„Raportat inclusiv la complexitatea măsurilor propuse, respectiv aspectele de natură tehnică şi caracterul de noutate al acestora, implicaţiile logistice, umane şi financiare, necesitatea unei abordări integrate, a reieşit că implementarea măsurilor necesare aplicării monitorizării electronice, în sistem pilot, şi în cazul executării măsurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauţiune şi a arestului la domiciliu, se poate realiza începând cu data de 1 octombrie 2024, astfel încât mecanismul stabilit să fie funcţional şi eficient”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.
Astfel, vor fi utilizate exclusiv dispozitive electronice de supraveghere mobile, în limita disponibilităţii acestora, din procentul de 20%, achiziţionate de către Poliţia Română, urmând ca numărul dispozitivelor electronice de supraveghere să crească treptat în funcţie de livrările care vor fi făcute, potrivit clauzelor contractuale în vigoare aferente livrării dispozitivelor electronice de monitorizare.
În prezent, procentul de 20% din totalul dispozitivelor electronice de supraveghere mobile achiziţionate se ridică la un număr de 673 de dispozitive, ce ar reprezenta 67 de dispozitive pentru DGPMB şi câte 26 de dispozitive pentru fiecare din cele 23 de unităţi judeţene de poliţie.
Ele vor creşte progresiv, până la data de 30 septembrie 2024.
