Scriitorul şi jurnalistul Cristian Tudor Popescu a afirmat, în cadrul unei conferinţe despre Mihai Eminescu pe care a susţinut-o, sâmbătă seara, la Târgul de cArte Alba Transilvana, că poetul nu este, aşa cum îl consideră lumea, moldovean get-beget, ci are origini transilvănene.
„Să ştiţi că nu e întâmplătoare alegerea mea de a vă vorbi despre Eminescu, pentru că ceea ce nu s-a reţinut.
.
.
am constatat că nu s-a reţinut lucrul ăsta despre Eminescu: originea lui transilvăneană.
Toată lumea îl consideră moldovean pursânge, get-beget, reprezentantul Moldovei, Ipoteşti, Iaşi, Botoşani.
.
.
Familia lui, bunicii lui paterni au fugit, s-au refugiat din Transilvania, au emigrat în Moldova.
Vasile şi Ioana, pe care el nu i-a cunoscut, au murit de holeră, în 1844.
Dar erau din Ardeal.
(.
.
.
) Erau din zona asta, pe aici, Alba Iulia, Cluj, Zalău, în zona asta.
Nu s-a găsit locul respectiv, dar erau categoric ardeleni.
Deci, el de origine nu este moldovean.
S-a născut în Moldova, dar nu este de origine de-acolo”, le-a spus Cristian Tudor Popescu celor prezenţi la conferinţa „Eminescu – Un personaj al lui Caragiale”, găzduită de Sala Dietei din Palatul Principilor Transilvaniei.
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat.
În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc.
, poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stéphane Mallarmé, bunăoară.
Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat până la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro