Una dintre marile probleme actuale de sănătate publică la nivel mondial este reprezentată de echilibrul emoțional fragil al adolescenților și de criza sănătății lor mintale.
Modificările hormonale, cele legate de aspectul fizic și cele emoționale sunt atât de strâns legate între ele, încât nu se poate vorbi despre sănătatea adolescenților făcând abstracție de unul dintre aceste trei aspecte.
Așadar, nu este deloc întâmplător că într-o discuție cu medicul pediatru despre ce înseamnă prevenția pentru sănătatea adolescenților ajungem să vorbim inevitabil despre controale periodice la medic, obiceiuri sănătoase, dar și despre probleme ca: bullying-ul, stima de sine scăzută, dependențele, începerea vieții sexuale prea devreme și comportamente deviante, printre altele.
„Adolescenții au nevoie să știe că sunt iubiți de părinții lor și că se pot baza oricând pe ei atunci când au probleme“, este unul dintre mesajele esențiale pe care le transmite mai jos dr.
Dalia Dop, medic primar pediatrie și ecografie pediatrică, de la Clinica de Pediatrie MedLife Craiova.
„Analizele medicale generale trebuie făcute regulat de adolescenți, indiferent dacă există sau nu simptome îngrijorătoare“, recomandă medicul pediatru Dalia Dop, pentru că sănătatea adolescenților poate fi considerată un „barometru“ pentru toată viața lor ulterioară.
În egală măsură, este foarte important ca părinții să observe și să monitorizeze orice manifestări ale unei posibile tulburări hormonale în cazul copiilor lor, deoarece „există o prevalență în creștere a tulburărilor hormonale la copil și adolescent“, semnalează dr.
Dop.
Pubertatea începe mai devreme în prezent, comparativ cu anii ’70-’80.
Fetelor încep să le crească sânii foarte precoce, la 6-7 ani, potrivit cercetătorilor citați de publicația americană The New York Times.
Explicațiile suspectate de specialiști țin de obezitatea întâlnită tot mai frecvent, de expunerea la chimicale care afectează hormonii și de stres, dar, totuși, este dificil de stabilit cu precizie cauzele directe.
Pubertatea precoce – procesul de trecere de la stadiul de copil la cel de adult la o vârstă mult mai mică față de normal – este una dintre principalele tulburări hormonale la adolescenți, confirmă dr.
Dalia Dop.
„În ultimii ani, a crescut numărul cazurilor de pubertate precoce în rândul adolescenților, în special în rândul fetelor“, spune medicul.
În cazul fetelor, este considerată normală instalarea pubertății între 9 și 13 ani, în timp ce la băieți se instalează mai târziu, între 10 și 14 ani.
Tabloul simptomelor normale, precum dezvoltarea organismului, apariția pilozității pubiene, axiale (și faciale, la băieți), schimbarea mirosului corpului, acneea, menstruația la fete, schimbarea vocii la băieți poate fi completat, potrivit medicului, de manifestări specifice cauzei pubertății precoce: vărsături, fotofobie, dureri de cap în afectări ale creierului sau exces ponderal, constipație, tegumente uscate în caz de hipotiroidism.
Cauzele pubertății precoce pot fi: de natură centrală – afecțiuni ale creierului (tumori, traumatisme, hidrocefalie), afecțiuni ale altor glande (hipotiroidism, hiperplazie adrenală congenitală), boli genetice (neurofibromatoză) sau de cauză periferică (tumori la nivelul gonadelor și glandelor).
Și expunerea la perturbatorii endocrini care intră în compoziția unor suplimente nutriționale, loțiuni, creme este una dintre cauzele cercetate de medici.
Totuși, semnele fizice nu sunt singurele care sugerează intrarea precoce la pubertate și nu trebuie ignorate nici cele emoționale.
„Alte manifestări ale pubertății precoce sunt reprezentate de labilitate emoțională, tulburări de comportament, iritabilitate, depresie, anxietate“, subliniază dr.
Dalia Dop.
Dacă părinții identifică simptome ale pubertății precoce enumerate mai sus, este esențial consultul medical la medicul pediatru, în primul rând.
Primul pas pentru un diagnostic corect îl reprezintă discuția cu medicul, despre istoricul familial, modul în care s-a dezvoltat copilul și eventualele afecțiuni din copilărie, precum și examenul fizic – măsurarea înălțimii, a greutății, evaluarea gradului de dezvoltare a organelor genitale, a pilozității pubiene și axilare, a mirosului corporal și observarea tenului pentru identificarea acneei.
„Atunci când există semne care indică declanșarea precoce a pubertății, îndrum adolescentul către un medic endocrinolog care va solicita analize hormonale: estrogen, hormonul luteinizant (LH), hormonul de stimulare foliculară (FSH), hormoni tiroidieni, 17OH progesteron etc.
Radiografia de mână se efectuează pentru evaluarea vârstei osoase, care în cazul adolescentului cu pubertate precoce este mai mare decât vârsta cronologică.
De asemenea, poate fi necesară o ecografie abdomino-pelvină pentru evaluarea glandelor suprarenale și a organelor genitale.
Pentru evaluarea cauzelor pubertății precoce, sunt necesare investigații mai elaborate: CT, RMN cerebral cu substanță de contrast, teste genetice etc.
“, precizează dr.
Dalia Dop.
Consultul de pediatrie și cel endocrinologic fac parte din pachetul de prevenție pentru adolescenți conceput de MedLife.
Pachetele dezvoltate pentru această categorie de vârstă, „Drumul către adolescență al fetei“ și „Drumul către adolescență al băiatului“, mai includ și o ecografie abdominală.
Cu scopul de a încuraja un comportament preventiv, MedLife a creat numeroase pachete de sănătate, personalizate pe categorii de vârstă și de sex, pentru o evaluare completă și depistarea precoce a eventualelor afecțiuni care pot pune viața în pericol.
O altă tulburare hormonală frecventă la adolescenți este și diabetul zaharat.
De altfel, în perioada 2016-2020, s-a înregistrat o creștere a incidenței diabetului zaharat la copiii cu vârste între 0 și 19 ani, potrivit Raportului Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din România 2020.
Diabetul zaharat implică absența secreției de insulină (diabet de tip 1) sau rezistența periferică la insulină (diabet de tip 2), ceea ce conduce la hiperglicemie.
Factorii care pot crește riscul de dezvoltare a diabetului de tip 2 sunt: moștenirea genetică, lipsa activității fizice și obezitatea, potrivit medicului.
Simptomele precoce includ pierderea în greutate, sete și foame în exces, urinare frecventă, oboseală.
Diagnosticul se stabilește prin măsurarea nivelului de glucoză plasmatică.
Doi din cei trei factori de risc evidențiați de dr.
Dalia Dop – obezitatea și lipsa activității fizice – pot fi modificați, astfel încât să prevenim instalarea diabetului la copii și adolescenți.
De aceea, este important ca părinții să observe atunci când copilul își petrece prea mult timp în casă și când începe să ia în greutate.
Din păcate, statisticile arată că numărul copiilor și adolescenților obezi este în creștere atât în mediul urban, cât și în mediul rural, arată Raportul de Sănătate a Copiilor și Tinerilor.
Datele obținute după centralizarea examenelor medicale profilactice de bilanț din școli au evidențiat că, în mediul urban, pe primul loc în topul afecțiunilor cronice sunt viciile de refracție (miopia, hipermetropia, astigmatismul).
Pe locul al doilea se situează obezitatea de cauză neendocrină.
În mediul rural, lucrurile stau invers: obezitatea ocupă primul loc, iar viciile de refracție – locul al doilea.
„Evaluarea unui copil cu obezitate va cuprinde în prima etapă măsurarea înălțimii și greutății corporale în vederea calculării indicelui de masă corporală și încadrarea valorii pe percentilele specifice vârstei și sexului.
Ulterior, medicul va face anamneza pentru a identifica eventuale afecțiuni care provoacă surplusul de greutate și statusul pubertar existent.
În a treia etapă, medicul specialist poate recomanda o serie de analize de sânge, hormonale sau metabolice, ecografii, precum și consulturi către alte specialități care vor evalua eventuale afecțiuni nutriționale sau sistemice, sindromul de apnee în somn, dar și starea psihologică.
Reevaluarea se face ulterior periodic, la 3-6 luni, în funcție de statusul nutrițional și de afecțiunile asociate“, spune dr.
Dalia Dop.
Același Raport național a arătat că, pe măsură ce cresc, copiii fac tot mai puțină mișcare.
Ponderea copiilor și tinerilor care, într-o săptămână obișnuită, în timpul liber, fac sport, fitness sau diverse activități fizice recreative pentru cel puțin 10 minute în mod continuu este mai mare la grupa de vârstă 5-14 ani și scade la mai mult de jumătate din valoare la grupa 15-24 de ani.
„Copiii care nu fac zilnic mișcare sunt predispuși în primul rând la obezitate, iar în timp, la boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet zaharat, afecțiuni ale sistemului osos, insomnie, anxietate și depresie.
Nu în ultimul rând, exercițiul fizic îi ajută să se dezvolte atât fizic, cât și emoțional, să își mențină concentrarea, le crește stima de sine, îi ajută să devină mult mai sociabili, rezultatele școlare sunt îmbunătățite și îi împiedică să dezvolte obiceiuri sau vicii“, recomandă medicul pediatru.
Tulburările hormonale la adolescenți pot îmbrăca o gamă largă de simptome, în funcție de afecțiunea specifică și de hormonii implicați, potrivit medicului.
De exemplu, în hipertiroidism, una dintre problemele hormonale cu care se confruntă adolescenții, tiroida hiperactivă poate genera manifestări precum: manifestări cardiace (tahicardie, palpitații, hipertensiune arterială) scădere în greutate, iritabilitate, manifestări digestive, scăderea concentrării și a performanțelor școlare.
Hipertiroidismul poate fi declanșat de boala Graves, o afecțiune autoimună care se moștenește, dar și de o varietate de alte tulburări: excesul de iod, un ingredient foarte important pentru hormonii tiroidieni, inflamația sau tumorile tiroidei, tumorile apărute la nivelul ovarelor sau testiculelor, concentrațiile mari de tetraiodotironină (T4), administrate prin suplimente alimentare sau medicamente, explică dr.
Dalia Dop.
În general, tulburările hormonale pot avea simptome extrem de diverse, de aceea este foarte importantă evaluarea lor de către medic.
„Efectul acestor simptome pe termen lung este variabil, dar cu consecințe majore asupra dezvoltării și creșterii armonioase a unui adolescent, implicând atât latura fizică, cât și cea emoțională.
Este important să se stabilească un diagnostic de la primele semne și instituirea tratamentului adecvat.
De asemenea, analizele medicale generale trebuie făcute regulat“, completează medicul.
Dincolo de sănătatea fizică, dar în strânsă legătură cu ea, adolescenții au nevoie de iubire din partea părinților, subliniază medicul pediatru Dalia Dop.
„Părinții trebuie să fie conștienți de problemele pe care adolescenții le pot avea, să fie vigilenți, să identifice semnele precoce (izolarea, modificarea somnului, a obiceiurilor alimentare, scăderea interesului pentru activitățile normale, scăderea notelor la școală) și să fie pregătiți să le facă față.
Comunicarea este cheia dezvoltării unei legături între părinte și adolescent, care va permite ghidarea celui din urmă pentru a putea lua decizii informate, pentru a stopa evoluția unor probleme si pentru a putea face față stresului și presiunii din partea colegilor, a societății.
Adolescentii se pot confrunta cu o stare de nesiguranță, confuzie și au nevoie să știe că sunt iubiți și că se pot baza oricând pe părinții lor atunci când au probleme“, recomandă dr.
Dalia Dop.
***Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor.
La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.
medlife.
ro/Articol susținut de MedLife
