De Ziua Europei, marcată la data de 9 mai, economiștii UBB prezintă date ce arată cum a evoluat dezvoltarea economică a României în perioada 2007-2024, adică de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.
De bună seamă, prin intermediul sprijinului UE, România a reușit să aibă o creștere economică bună în regiune, dar în continuare economia țării este marcată de riscuri cauzate de deficitul bugetar în creștere și nivelul record de îndatorare.
Altfel spus, România nu a reușit să valorifice plenar oportunitățile oferite de aderarea la blocul comunitar.
Evoluția pozitivă a indicatorilor economici (Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (PIB/capita) exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPP), veniturile nete ale populației (PPS), evoluția soldului investițiilor străine directe (ISD) și evoluția valorii exporturilor țărilor din regiune) în întreaga regiune arată clar beneficiile de dezvoltare generale ale apartenenței la comunitatea europeană.
„România a arătat o creștere mai rapidă în regiune, reușind să ajungă din urmă pe Ungaria în ultimii ani în privința PIB-ului pe cap de locuitor, a veniturilor nete, respectiv a volumului investițiilor străine”, potrivit economiștilor de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
În privința exporturilor românești creșterile au fost mai puțin dinamice în comparație regională, dar și în acest caz volumul s-a triplat din 2007 încoace.
„Toate aceste creșteri economice au fost bazate însă pe o creștere accelerată a gradului de îndatorare a României, deficitul bugetar rămânând astfel un risc major pentru economia țării”, arată sursa citată.
România a reușit să ajungă din urmă Ungaria în ultimii ani în privința PIB-ului pe cap de locuitor, a veniturilor nete, dar și a volumului investițiilor străine.
În același timp, țara noastră se plasează pe ultimele poziții la nivel european în ceea ce privește valoarea salariilor nete medii, iar decalajul față de unele țări din zonă, precum Polonia și Cehia, este în creștere (vezi graficul de mai sus).
Astfel, tendințele economice pozitive ce au contribuit la creșterea treptată a nivelul de trai în România au fost bazate în bună parte pe creșterea nivelului de îndatorare a țării.
Potrivit datelor publicate recent de Ministerul Finanțelor, datoria publică se majorează de la o lună la alta, în pofida măsurilor de reducere a cheltuielilor adoptate de guvernanți.
Astfel, datoria publică a României a ajuns la 841,292 miliarde lei în februarie 2024, depășind 52,5% din Produsul Intern Brut (PIB).
În decurs de o lună (ianuarie-februarie 2024), datoria publică s-a majorat cu circa 40 de miliarde de lei.
În plus, în aprilie 2024, FMI a revizuit în scădere, la 2,8%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an.
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.
Comisia Europeană prognozează un deficit bugetar de peste 6,5% din PIB pentru 2024, în cazul României.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
