Oamenii de ştiinţă au descoperit în pădurea tropicală amazoniană o vastă reţea de oraşe dens populate, în care a trăit o civilizaţie agrară necunoscută până în prezent, potrivit unui studiu, citat de AFP, preluat de Agerpres.ro Situl, care se întinde pe o suprafaţă de peste 1.000 de kilometri pătraţi în valea Upano din Ecuador, la poalele munţilor Anzi, include aproximativ 20 de oraşe legate între ele prin drumuri.Este vorba despre o planificare urbană la o scară nemaiîntâlnită până acum într-o perioadă atât de timpurie în Amazonia.
„Nu este doar un sat, ci un întreg peisaj care a fost domesticit de om”, a declarat Stéphen Rostain, director de cercetare la CNRS (cea mai mare organizaţie publică de cercetare ştiinţifică din Franţa) şi autorul principal al studiului publicat săptămâna aceasta în revista Science.În urmă cu 25 de ani, acest arheolog francez a detectat primele urme ale acelei civilizaţii, denumită „Upano”, prin săpături pe teren, şi a localizat câteva sute de movile de pământ.În 2015, o companie mandatată de Oficiul pentru Patrimoniu din Ecuador şi-a propus să survoleze regiunea cu un Lidar („Laser imaging detection and ranging”), un mic aparat de teledetecţie cu laser transportat la bordul unei aeronave, care îi permite să scaneze solul trecând printre frunzele copacilor din densa pădure amazoniană.„Prin eliminarea covorului vegetal, se poate restabili adevărata formă a solului pe aceste sute de kilometri pătraţi, ceea ce nu era posibil de realizat la nivelul terenului”, a explicat Stéphen Rostain.Imaginile astfel obţinute au dezvăluit mai mult de 6.000 de movile, platforme dreptunghiulare de pământ care serveau ca sub-baze pentru locuinţe, pentru a le proteja de pământul umed.„Nu mă aşteptam la ceva atât de spectaculos.
Pentru un arheolog, este un adevărat Eldorado ştiinţific”, a declarat cercetătorul francez.Primele platforme ar fi fost construite între anii 500 î.Hr.
şi 300-600 d.Hr., acoperind astfel perioada Imperiului Roman.Alte sate prehispanice au fost dezgropate în Amazonia, dar erau mai recente, datând dintre anii 500 d.Hr.
şi 1.500 d.Hr.
Însă ele erau nu la fel de vaste.Ceea ce este şi mai remarcabil este faptul că oraşele recent descoperite sunt străbătute de străzi mari, adânci, drepte şi construite în unghi drept – „la fel ca la New York”, spune arheologul francez -, care legau localităţile între ele.
În scopuri comerciale, dar şi ceremoniale, potrivit aceluiaşi expert.Unele oraşe aveau o alee centrală mare, asemănătoare cu cea din situl arheologic Teotihuacan din Mexic, pentru a-i reuni pe localnici.
Acele localităţi erau „dens populate”, cu „câteva mii de locuitori” – un studiu statistic este în curs de desfăşurare pentru a obţine o estimare mai precisă.Movilele înalte de 8 până la 10 metri atestă construirea nu a unor case, ci a unor spaţii colective pentru ritualuri sau festivităţi.Câmpurile mici arată, de asemenea, că aceasta era o societate agrară care „profita de cel mai mic spaţiu gol pentru a-l face să dea roade”, analizează cercetătorul, care lucrează în laboratorul de Arheologie a Americilor din cadrul CNRS.În timp ce excava locuinţe, el a dezgropat deja multe vestigii domestice: seminţe, pietre de măcinat, unelte, borcane de ceramică din care se bea berea obţinută din porumb.„Nu vorbim despre o societate nomadă, ci despre o societate stratificată, probabil cu o autoritate şi cu ingineri care să traseze drumurile”, a rezumat Stéphen Rostain.În opinia sa, această descoperire demonstrează că „în Amazonia nu au existat doar vânători-culegători indigeni arhaici, ci şi populaţii urbane complexe”, în timp ce „o anumită aroganţă occidentală tinde să limiteze civilizaţia popoarelor din pădure la starea de sălbăticie”.„A venit timpul să reconsiderăm această viziune depreciativă asupra Amazoniei”, a adăugat arheologul francez.Citiți monitorulcj.ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.ro
