Factorii care explică şomajul de lungă durată în România includ deficitul de competenţe şi o pondere semnificativă a muncii la negru, care era estimată la 1,4 milioane de persoane, arată o analiză de ţară a Comisiei Europene.
Comisia Europeană a publicat miercuri o analiză de ţară detaliată în domeniul ocupării forţei de muncă, al competenţelor şi al incluziunii sociale pentru România, Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania şi Ungaria.
Abandonul școlar timpuriu rămâne o provocare importantă, în special în zonele rurale și în rândul comunităților marginalizate.
Rata de părăsire timpurie a educației și formării profesionale este una dintre cele mai ridicate din UE (15,6 % vs.
9,6 % în UE în 2022).
În timp ce situația din orașe (3,9 %) este mai bună decât media UE și se îmbunătățește în orașe și suburbii, deși este încă ridicată (13,5 %), aproape 1 din 4 tineri din zonele rurale abandonează școala înainte de a finaliza învățământul secundar superior, cu o tendință de deteriorare începând cu 2019.
Astfel, deşi situaţia de pe piaţa forţei de muncă din România se îmbunătăţeşte, anumite dificultăți se mențin.
În ultimul deceniu, rata angajării a avut o tendinţă ascendentă.
Cu toate acestea, rămâne printre cele mai scăzute din UE (68,7% în 2023 faţă de 75,4% în UE), cu mari disparităţi regionale.
În 2023, rata şomajului (5,6% faţă de 6% în UE) a fost sub media UE.
Rata şomajului pe termen lung (2,2% faţă de 2,1% în UE) a fost uşor peste media UE şi s-a deteriorat din 2020 după ani de îmbunătăţiri, în timp ce ponderea şomajului de lungă durată s-a îmbunătăţit, ajungând la 38,6% în 2023 (în linie cu media UE).
Factorii care explică şomajul de lungă durată în Romania includ deficitul de competenţe şi o pondere semnificativă a muncii la negru, care era estimată la 1,4 milioane de persoane.
În ciuda faptului că posturile vacante disponibile par a fi ocupate, există o provocare în găsirea de lucrători cu setul de competențe adecvat, ceea ce indică un deficit de competențe.
Nivelul de educație al populației (15-64 de ani) este mai scăzut decât în alte state membre, ceea ce afectează ocuparea forței de muncă.
În 2022, doar 17,1% din populație deținea o calificare de învățământ terțiar (față de 30,2% în UE).
Mai puţin de o treime dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani aveau cel puţin abilităţi digitale de bază în 2023 (27,7% faţă de 55,5% în UE).
Acest decalaj s-a extins din 2021, arată sursa citată.
În acelaşi timp, cei cu cele mai reduse calificări se confruntă cu o înrăutăţire a rezultatelor la angajare, cu provocări în materie de competenţe care pun în pericol competitivitatea, dar şi echitatea şi convergenţa socială.
Analiza Comisiei Europene privind competențele pentru România din 2023 indică o creștere a deficitului de forță de muncă până în 2035.
Deficitul de forță de muncă riscă să fie amplificat de scăderea populației active (o reducere preconizată de 23,7 % până în 2050) din cauza participării scăzute pe piața muncii, a emigrării, a declinului demografic preconizat, precum și a ineficiențelor din sistemul de educație și formare profesională.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro