Stilul de viață bate genetica, potrivit unui nou studiu care demonstrează că adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate prelungi viața cu câțiva ani buni, indiferent de genele moștenite.
Renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, practicarea regulată a exercițiilor fizice, somnul adecvat și alimentația sănătoasă pot reduce efectele genelor care scurtează viața cu mai mult de 60%.
Deși genetica poate influența riscul de a muri din cauza bolilor precum cancerul, afecțiunile cardiovasculare și diabetul, printre multe altele, adoptarea unui stil de viață sănătos, preferabil până la vârsta de 40 de ani, poate prelungi durata de viață cu aproape cinci ani și jumătate.
„Obișnuiam să credem că genetica determină durata vieții, dar această cercetare ne demonstrează contrariul.
Peste 60 la sută din destinul nostru este determinat de factorii pe care, în mare parte, îi putem controla: nutriția, mișcarea, fumatul și somnul,” a declarat nutriționista Kaytee Hadley, pentru Medical News Today.
Studiula implicat 353.
742 de adulți care au fost recrutați din cadrul UK Biobank între 2006 și 2010, iar starea lor de sănătate a fost monitorizată până în 2021.
UK Biobank este o bază de date care cuprinde informații și mostre biologice de la peste jumătate de milion de adulți din Marea Britanie.
Informațiile sunt puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume în vederea studiilor legate de sănătate și dezvoltarea bolilor.
Dr.
Zilong Bian, unul dintre cercetătorii principali afiliat Universității Medicale Nanjing din China, împreună cu colegii săi au utilizat un instrument de scor de risc poligenic (PRS), care a luat în considerare mai mulți factori genetici, pentru a determina riscul genetic general al participanților de a avea o durată de viață mai lungă sau mai scurtă.
Participanții au fost împărțiți în categorii de risc, fie cu un nivel ridicat (20% dintre participanți), intermediar (60%) sau scăzut (20%) în ceea ce privește durata de viață.
În același timp, aceștia au fost grupați în funcție de stilul lor de viață, fie favorabil (23% dintre participanți), intermediar (56%) sau nefavorabil (21%).
În decursul celor 13 ani de studiu, 24.
239 dintre participanți au decedat.
Studiul observațional a concluzionat că persoanele predispuse genetic să moară prematur aveau un risc cu 21% mai mare de a deceda în timpul perioadei de studiu, indiferent de stilul de viață.
Pe de altă parte, cei cu un stil de viață nesănătos aveau un risc cu 78% mai mare de a muri prematur comparativ cu cei cu un stil de viață sănătos, indiferent de genetică.
În plus, cei care aveau atât un stil de viață nesănătos, cât și predispoziție genetică, aveau un risc de două ori mai mare să moară decât cei cu obiceiuri sănătoase și cu un profil genetic favorabil.
Cercetătorii au evidențiat că obiceiurile sănătoase care au avut cel mai mare impact asupra longevității includ renunțarea la fumat, practicarea regulată a exercițiilor fizice, asigurarea unui somn adecvat și adoptarea unei diete sănătoase.
„Genetica încarcă arma, dar stilul de viață apasă trăgaciul,” a precizat dr.
Caldwell Esselstyn, de la Cleveland Clinic.
Un alt studiu din 2023, realizat de Centrul Chinez pentru Controlul și Prevenția Bolilor și publicat în revista The Lancet Healthy Longevity, a concluzionat, de asemenea, că adoptarea unui stil de viață sănătos, chiar și la vârste înaintate, reduce riscul de mortalitate și crește speranța de viață.
Autorii studiului au menționat că cercetarea lor a scos la iveală „importanța unui stil de viață sănătos în extinderea duratei de viață, mai ales pentru persoanele cu un risc genetic crescut.
”Cercetătorii de la Universitatea de Stat din San Diego care au studiat genele, stilul de viață și longevitatea femeilor cu vârste de peste 63 de ani, din Statele Unite, au descoperit că și în absența unei predispoziții genetice favorabile pentru o viață îndelungată, este posibil totuși să îți prelungești durata de viață adoptând comportamente sănătoase, cum ar fi exercițiile fizice regulate și reducerea timpului petrecut stând așezat, conform lui Aladdin H.
Shadyab, profesor asistent la Școala Herbert Wertheim de Sănătate Publică și Știința Longevității Umane la UC San Diego și autor principal al studiului.
„Pe de altă parte, chiar dacă ai gene bune, activitatea fizică este, în continuare, importantă pentru longevitate,” a adăugat prof.
Shadyab.
O altă cercetare observațională a identificat opt obiceiuri care, dacă sunt adoptate la mijlocul vieții, pot prelungi semnificativ durata de viață.
Cercetătorii au folosit date din fișe medicale și chestionare provenite de la 719.
147 de persoane înrolate în programul Veterans Affairs Million Veteran Program (MVP), un program de cercetare în domeniul sănătății care include mai mult de un milion de veterani din Statele Unite și este conceput pentru a studia modul în care genele, stilul de viață și experiențele militare influențează sănătatea și starea de bine.
Cele opt obiceiuri identificate sunt:1.
Activitatea fizică,2.
Renunțarea la fumat,3.
Gestionarea stresului,4.
Dieta sănătoasă,5.
Limitarea consumului de alcool,6.
Menținerea unei bune igiene a somnului,7.
Relațiile sociale pozitive,8.
Evitarea opioidelor.
Datele folosite pentru acest studiu au fost colectate între anii 2011 și 2019.
Au inclus veterani americani cu vârste între 40 și 99 de ani.
Peste 30.
000 de participanți au decedat pe parcursul perioadei de urmărire.
Rezultatele au scos la iveală că veteranii care au adoptat toate cele opt obiceiuri au avut o reducere cu 13% a deceselor de orice cauză comparativ cu cei care nu au adoptat niciunul dintre cele opt obiceiuri.
Cercetătorii au mai constatat că bărbații care au adoptat toate cele opt obiceiuri la vârsta de 40 de ani trăiesc, în medie, cu 24 de ani mai mult decât bărbații care nu au adoptat niciunul dintre aceste obiceiuri.
Femeile care au adoptat toate cele opt obiceiuri până la vârsta de 40 de ani trăiesc, în medie, cu 23 de ani mai mult comparativ cu cele care nu au adoptat niciun obicei sănătos.
Activitatea fizică redusă, utilizarea opioidelor și fumatul au avut cel mai mare impact asupra duratei de viață.
În timpul perioadei de studiu, aceste obiceiuri au fost asociate cu un risc cu 30% până la 45% mai mare de deces.
Stresul, consumul excesiv de alcool, dieta nesănătoasă și igiena precară a somnului au fost asociate cu o creștere cu aproximativ 20-30% a riscului de deces în timpul studiului.
În comparație, lipsa relațiilor sociale pozitive a fost asociată cu un risc crescut cu 5% de deces.
Oamenii de știință au subliniat că până acum nu s-a evaluat, în mod explicit, impactul anxietății sau depresiei asupra mortalității.
Prin intermediul acestui studiu, s-a descoperit că aceste stări au fost asociate cu aproximativ 8% din decesele premature.
Sursa foto:Dreamstime.
com
