Xi Jinping vizitează continentul european pentru prima dată în ultimii cinci ani într-un turneu de șase zile cu opriri programate în Franța, Ungaria și Serbia.
Evitarea unei confruntări economice majore cu Uniunea Europeană, inclusiv prin eliminarea amenințărilor tarifare, întărirea colaborării cu două state europene care au relații tensionate cu Bruxellesul și NATO, precum și păstrarea imaginii de mediator în privința războiului din Ucraina în contextul în care tot mai multe state europene acuză Beijingul că sprijină Moscova, se numără printre obiectivele vizitei președintelui chinez, potrivit unor analize făcute de presa internațională.
CNN amintește contextul geopolitic tensionat în care Xi Jinping a aterizat duminică în Franța.
Numai în ultimele săptămâni, Uniunea Europeană a lansat anchete comerciale privind furnizorii de turbine eoliene din China și achiziționarea de echipamente medicale și a percheziționat birourile producătorului chinez de echipamente de securitate Nuctech, ca parte a unei investigații privind subvențiile.
În ultimele zile, Germania și Regatul Unit au arestat sau au pus sub acuzare cel puțin șase persoane pentru presupus spionaj și infracțiuni conexe legate de China.
Iar în martie, Italia a părăsit oficial programul „Centură și Drum”, lăsând inițiativa chineză fără singura sa țară membră a G7, un gest perceput ca o lovitură pentru China și liderul său.
În spatele acestor evoluții se află tot mai multe nemulțumiri economice care pregătesc UE pentru o potențială confruntare comercială majoră cu China, precum și suspiciuni în creștere cu privire la ambițiile și influența globală ale Beijingului, determinate de adâncirea legăturilor Chinei cu Rusia.
„China este văzută din ce în ce mai mult ca o amenințare cu mai multe fațete în multe capitale europene.
Dar există diviziuni în Europa cu privire la cât de repede și de departe trebuie să mergem în abordarea preocupărilor legate de China, atât în sfera economică, cât și în cea de securitate”, a declarat Noah Barkin, un cercetător la German Marshall Fund din Statele Unite și un observator atent al relațiilor dintre UE și China.
Beijingul este dornic să atenueze eforturile Europei de a aborda presupusele distorsiuni comerciale, care ar veni într-un moment nefavorabil pentru economia sa în declin.
De asemenea, vrea să se asigure că Europa nu se apropie mai mult de SUA, mai ales pe fondul incertitudinii cu privire la rezultatul viitoarelor alegeri din SUA.
Îmbunătățiri majore în relația cu cei mai duri critici ai Chinei vor fi greu de obținut, dacă Xi nu este gata să facă concesii surpriză.
Iar călătoria ar putea servi în schimb la evidențierea diviziunilor – nu numai între Europa și China – ci și pe cele din interiorul Europa care ar putea juca în favoarea Chinei, spun analiștii.
Lin Jian, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat că vizita lui Xi va „oferi stabilitate în dezvoltarea relațiilor dintre China și Europa și va aduce noi contribuții la pacea și stabilitatea în lume”.
Obiectivul lui Xi ar fi însă mai degrabă neutralizarea agendei de securitate economică a UE, inclusiv a amenințărilor tarifare, prin exploatarea diferendelor interne, a explicat Mathieu Duchatel, cercetător la Institutul Montaigne, pentru Reuters.
Vorbind despre strategia Chinei față de Europa, Duchatel a observat că aceasta urmează principiul „dezbină și stăpânește”.
„Acest lucru nu este ascuns, ci la vedere”, a arătat el.
Companiile și guvernele europene se plâng de mult timp de accesul restricționat la piața chineză și de concurența neloială.
Un studiu al Institutului Kiel a estimat că subvențiile acordate de China firmelor sale sunt de trei până la nouă ori mai mari decât cele acordate de alte economii majore.
Comisia Europeană are dreptul exclusiv de a conduce politica comercială pentru întregul colectiv al UE, însă în cadrul blocului comunitar, statele membre au avut dificultăți în a se pune de acord asupra modului în care să rezolve dezechilibrul comercial.
Duminică seara, Ursula von der Leyen a semnalat nemulțumirea continuă a UE față de China, despre care a spus că „produce în prezent cu subvenții masive”.
O ofertă excesivă de mașini și oțel din cauza cererii slabe la nivel intern a dus la un comerț neloial și la practici inacceptabile de denaturare a pieței, a spus von der Leyen, care „ar putea duce la dezindustrializare în Europa” și la pierderea de locuri de muncă, în special în industria auto germană, potrivit The Guardian.
Într-un articol tip op-ed publicat în cotidianul francez Le Figaro, președintele chinez a spus că vine în Franța cu trei mesaje: că Beijingul s-a angajat să deschidă „noi perspective” în relația sa cu Franța, pentru o deschidere „din ce în ce mai largă” pentru lume și pentru a susține pacea și stabilitatea mondială.
„În timp ce se deschide, China încurajează și companiile chineze să se globalizeze”, a scris Xi.
„Franța avansează în reindustrializarea bazată pe inovarea ecologică, în timp ce China accelerează dezvoltarea de noi forțe productive de calitate.
”Perioada petrecută pe Xi în Franța îl va oferi.
de asemenea, oportunitatea să semneze noi acorduri comerciale, inclusiv planuri anunțate pentru noi comenzi chineze de la gigantul francez al aviației Airbus.
UE și China sunt unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai celuilalt – dar importurile europene depășesc în mod semnificativ exporturile către China, iar Bruxellesul a invocat adesea un acces nedrept pe piață.
Emmanuel Lincot, cercetător la Institutul Catolic din Paris și Institutul de Relații Internaționale și Strategice, a declarat pentru DW că, fiind singura putere nucleară a UE, Beijingul consideră Franța ca fiind importantă.
Dar pentru Lincot, o vizită planificată în China a președintelui rus Vladimir Putin la sfârșitul acestei luni demonstrează inamovibilitatea Beijingului.
„Nu va exista nici un pic de schimbare în ceea ce privește abordarea lui Xi Jinping față de marile probleme internaționale”, a spus el.
Războiul din Ucraina – un punct crucial de divergență în relațiile Europa-China – este, de asemenea, așteptat să fie pe ordinea de zi în cadrul reuniunilor de la începutul acestei săptămâni, în care Xi ar putea încerca să susțină încercările Chinei de a se poziționa ca mediator pentru pace.
„Președintele Xi îi va explica președintelui Macron despre relațiile Chinei cu Rusia.
China poate fi un intermediar pentru a reduce decalajele dintre Europa și Rusia”, a declarat Wang Yiwei, profesor de relații internaționale la Universitatea Renmin din Beijing, indicând asupra viitoarei reuniuni precum summit-ul pentru pace din Elveția ca un potențial loc pentru un impuls diplomatic.
Dar Beijingul pare să facă puțin pentru a îndrepta Kremlinul către viziuni europene pentru pace în Ucraina, în ciuda eforturilor repetate de a-l împinge pe Xi să-și folosească relația privilegiată cu președintele rus.
Vladimir Putin a spus că intenționează să viziteze China luna aceasta, potrivit presei de stat ruse.
Vizita lui Xi are loc în timp ce SUA și aliații săi europeni devin din ce în ce mai nemulțumiți cu privire la îngrijorările legate de exporturile Chinei de bunuri cu dublă utilizare în Rusia care îi alimentează mașina de război.
Beijingul apară acest comerț ca parte obișnuită a relațiilor sale bilaterale.
În opinia semnată în presa franceză, despre războiul din Ucraina, Xi a scris că China „înțelege repercusiunile crizei din Ucraina asupra poporului Europei”.
El a subliniat că Beijingul nu a fost „o parte sau un participant la aceasta”, adăugând că „China a jucat un rol constructiv în lupta pentru soluționarea pașnică a crizei”.
În schimb, președintele francez insistă pe rolul pe care trebuie să-l joace China.
„Este în interesul nostru să facem ca China să intervină asupra stabilității ordinii internaționale”, a spus Macron într-un interviu pentru The Economist publicat joi.
„De aceea, trebuie să lucrăm cu China pentru a construi pacea”.
Opririle lui Xi în Serbia și Ungaria vor fi mai puțin tensionate decât prima parte a turneuluii, lucru pe care guvernul chinez probabil a luat în considerare atunci când a planificat vizita, spun observatorii citați de presa internațională.
„La Belgrad și Budapesta, Xi nu va trebui să asculte criticile pe care le aude în alte capitale europene”, a spus Barkin.
„Liderii lor salută investițiile chineze și nu au nicio problemă cu strângerea legăturilor Chinei cu Rusia”.
Vizita lui Xi la Belgrad va coincide cu săptămâna celei de-a 25-a aniversări de la bombardarea de către NATO a ambasadei Chinei la Belgrad, care a ucis trei persoane.
Atacul, parte a unei campanii mai ample de bombardare a NATO în Balcani în primăvara anului 1999, a determinat dușmănia profundă a Beijingului față de alianță, chiar dacă SUA au spus că a fost un accident.
Washington și-a cerut scuze pentru incident, numindu-l un accident și a plătit despăgubiri pentru cetățenii chinezi uciși.
Dar mulți din China încă sunt de părere că ambasada a fost vizată în mod deliberat.
„Pentru China, joacă rolul unui moment istoric în care „marele Occident diabolic” a făcut rău Chinei în mod direct.
Beijingul a pus mult accent pe narațiunea că este nevoie de reconstrucția ordinii globale”, a spus Stefan Vladisavljev, un cercetător din Belgrad la Fundația BFPE pentru o societate responsabilă.
„Există un moment de victimizare comună”.
Orice comemorare a evenimentului de către Xi ar putea sublinia diviziunile profunde dintre China și alianța NATO, pe care Beijingul o vede ca o întruchipare a excesului american și o sursă a provocărilor de securitate ale Europei – o viziune care a apropiat-o de Rusia.
Serbia, care nu este membră a UE, și pe care Beijingul a descris-o la începutul acestei săptămâni ca fiind un prieten „de fier”, a cunoscut legăturile comerciale și investiționale tot mai mari cu China sub președintele Aleksandar Vučić.
În ianuarie, națiunea balcanică a anunțat un acord care ar putea duce la investiții chineze de peste 2 miliarde de dolari în centrale eoliene și solare și o instalație de producere a hidrogenului, relata Reuters la acea vreme.
În Ungaria, Xi va căuta să-și aprofundeze relația cu prim-ministrul din ce în ce mai autoritar Viktor Orban – un aliat util al Chinei în Uniunea Europeană, unde a blocat sau criticat eforturile UE de a trage China la răspundere în problemele drepturilor omului.
„Ungaria este calul troian al Chinei în Uniunea Europeană”, a spus Isabelle Feng, cercetător la Universitatea Liberă din Bruxelles.
Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat marți publicației chinezești The Global Times că ancheta UE cu privire la subvențiile chineze pentru vehiculele electrice este „cu adevărat periculoasă și dăunătoare” și că țara sa va fi „foarte angajată” în îmbunătățirea legăturilor UE-China.
Feng a spus că această diviziune în interiorul UE este utilă pentru Beijing.
„Strategia Chinei față de UE timp de 20 de ani a fost întotdeauna de a diviza și de a cuceri”, a explicat ea.
