Alegerile din 9 iunie pot fi cruciale pentru direcţia în viitor a Uniunii Europene, guvernul ungar se opune ideilor federaliste şi consideră că, dimpotrivă, comunitatea ar trebui să se bazeze pe state membre puternice şi suverane – a declarat ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó vineri, la Sankt Gallen, în Elveţia, relatează MTI și News.
ro.
Potrivit comunicatului emis de minister, ministrul a participat la un simpozion la universitatea din oraş, în cadrul căreia a reamintit: Ungaria a fost sub ocupaţie timp de 40 de ani, iar după ce a reuşit în sfârşit să scape de comunişti, a început imediat procesul de aderare – sau, în formularea sa, readerarea – la Europa, pe care a văzut-o ca pe o comunitate paşnică şi prosperă de state suverane, mândre de moştenirea lor creştină.
Cu toate acestea, douăzeci de ani mai târziu, războiul face ravagii pe continent, în imediata vecinătate a Ungariei care se confruntă cu consecinţele directe şi grave ale acestui război, de exemplu sub forma a peste un milion de refugiaţi care au sosit în ţară, a spus el.
Ministrul a subliniat că, în cadrul UE, Ungaria are o poziţie minoritară în această chestiune, susţinând încetarea focului în Ucraina şi tratative de pace cât mai curând posibil.
El a afirmat: conform poziţiei ungare nu există nicio soluţie pe câmpul de luptă, acolo doar se moare şi se distruge, se vede că niciuna dintre părţi nu poate să se impună, deci este clar că acest conflictul nu se poate încheia decât prin tratative, singura întrebare este când pot începe acestea – cu cât mai repede cu atât mai bine.
În cadrul dezbaterii pe tema viitorului strategic al Europei, Péter Szijjártó a continuat prin a evidenţia, tot în acest context, aspectul particular al faptului că în lupte au murit şi mulţi maghiari din comunitatea transcarpatică.
„Iar noi nu vrem să moară şi mai mulţi maghiari în acest război, nu vrem să moară şi mai mulţi oameni în acest război” – a declarat el.
Ungaria – a susținut ministrul – a condamnat ferm războiul încă de la început şi, cu toate că a fost calificată în repetate rânduri drept „spionul lui Putin, propagandistul Kremlînului”, el însuşi a vorbit despre condamnarea războiului în faţa a o mie de oameni la Moscova, lucru pe care puţini politicieni europeni au avut curajul să îl facă.
Ministrul a concluzionat spunând că Ungaria va prelua în curând preşedinţia rotativă a UE şi că una dintre principalele priorităţi în această perioadă de şase luni va fi accelerarea procesului de extindere în Balcanii de Vest.
El a considerat aderarea ţărilor din regiune un interes reciproc, pe de o parte pentru că este cea mai bună modalitate de a asigura pacea şi dezvoltarea acestor ţări, pe de altă parte dat fiind starea proastă în care se află UE în prezent, iar prevenirea unei deteriorări şi mai grave a situaţiei necesită energie nouă şi un impuls proaspăt, pe care le poate oferi Balcanii de Vest.
El a reamintit că timpul mediu de aşteptare a ţărilor candidate din regiune este în prezent de 14 ani şi 11 luni şi a precizat: dacă blocul continuă în acest fel, va submina complet credibilitatea politicii sale de extindere.
De asemenea, ministrul a subliniat că, în ciuda tuturor controverselor, este clar că Uniunea Europeană a devenit mai puternică prin extinderea din 2004 şi că acelaşi lucru s-ar întâmpla şi în cazul aderării ţărilor din Balcanii de Vest.
Acest lucru – a subliniat el – ar preveni şi încercările puterilor externe să obţină influenţă în zonă, încercări de care se plâng mulţi factori de la Bruxelles.
