Tristeţea a umbrit ceremoniile din Vinerea Mare în Ierusalimul de Est, unde comunităţile creştine ortodoxe au marcat sărbătoarea pe fondul restricţiilor israeliene impuse pe fondul războiului din Gaza.
Spre deosebire de anii precedenţi, când zeci de mii de persoane au participat la marcarea acestei zile importante din calendarul ortodox, celebrarea din acest an a fost una foarte modestă, scrie News.
ro.
Crucile de lemn au fost purtate deasupra unei mulţimi rare pe Via Dolorosa.
La tradiţionalul Drum al Crucii din Vinerea Mare au participat doar câteva sute de greci, etiopieni şi slavi, departe de zecile de mii de pelerini care făceau de obicei această călătorie pentru a asista la miracolul anual al Focului Sfânt, care anunţă Învierea lui Hristos în Sâmbăta Mare.
În acest an, războiul şi recenta escaladare cu Iranul i-au descurajat pe cei mai mulţi dintre pelerini.
Părintele Issa Musleh, purtătorul de cuvânt al Bisericii Creştin-Ortodoxe din Ierusalimul de Est, a declarat pentru agenţia Anadolu că „sărbătorile din Săptămâna Sfântă au fost limitate la ritualurile religioase, ca protest al creştinilor faţă de ceea ce se întâmplă în Gaza”.
„Noi, în calitate de creştini, suntem solidari cu Gaza”, a spus Musleh.
În fiecare an, lumina era transferată de la Biserica Sfântului Mormânt la bisericile din regiune într-o atmosferă festivă.
Cu toate acestea, Musleh spune că transferul de lumină din biserică va avea loc anul acesta fără festivism.
„Vom primi lumina doar la uşile bisericilor din Iordania şi din întreaga Palestină şi din alte ţări”, a spus Musleh, precizând că „nu există participanţi din Cisiordania, deoarece nu au putut obţine permise israeliene”.
„În acest an, Ierusalimul este un oraş trist din cauza absenţei oamenilor săi, a pelerinilor şi a vizitatorilor”, a adăugat el.
În ciuda absenţei pelerinilor, municipalitatea şi poliţia din Ierusalim au pus în aplicare planul lor obişnuit de gestionare a mulţimii: scaune şi zone de umbră lângă Poarta Jaffa, bariere pentru a limita accesul în cartierul creştin, echipe de întărire.
Oraşul Vechi va fi izolat începând de vineri seara, iar o duzină de puncte de control vor fi amplasate de-a lungul cartierului pentru a filtra mai bine intrările.
Accesul la Sfântul Mormânt este strict rezervat deţinătorilor unei brăţări speciale, un preţios permis de acces distribuit bisericilor de către poliţie.
Arhitectul biroului tehnic comun al Bisericilor însărcinat cu Sfântul Mormânt, Theo Metropoulos, a cerut în acest an acces pentru 4.
200 de persoane.
În practică, este de aşteptat ca autorităţile să lase să intre mai puţine persoane, spune Patriarhia Ortodoxă Greacă.
De asemenea, la fel ca în anii precedenţi, poliţia şi soldaţii nu vor ezita să recurgă la forţă pentru a impune restricţiile.
La rândul lor, poliţiştii au oferit următoarele cifre: 2.
750 de persoane în interior, 300 în faţa bisericii şi 1.
000 pe acoperişul Patriarhiei greceşti, în total 4.
050 de persoane.
Aceste cote au fost un subiect de dispută între poliţie şi biserici încă din 2022.
În aprilie 2021, prăbuşirea unui sanctuar evreiesc a ucis 44 de persoane şi a determinat autorităţile să revizuiască criteriile de siguranţă pentru marile adunări.
La Sfântul Mormânt, care are o singură ieşire de urgenţă, s-a decis iniţial că doar 1.
000 de persoane vor putea asista la ceremonie, înainte ca Curtea Supremă să se pronunţe în favoarea a 4.
000 de persoane.
În semn de solidaritate cu Gaza, bisericile limitează festivităţile din acest an, concentrându-se asupra ceremoniilor religioase, fără paradă a cercetaşilor, fără muzică.
