HotNews.
ro a vorbit cu mai mulți studenți din România, de la facultăți din București și Cluj-Napoca, pentru a afla cum se raportează la protestele pro palestiniene (și la violențele în care acestea au degenerat) din zeci de universități americane și chiar din Marea Britanie, dar și la războiul din Gaza.
Protestele de solidaritate cu victimele din războiul din Gaza, care au avut loc în zeci de universități din SUA, s-au soldat și cu violențe în ultimele zile.
Peste o mie de demonstranți au fost arestați, au existat acuzații grave de antisemitist, iar în unele instituții de învățământ, precum UCLA (California), au avut loc ciocniri între protestatari și contramanifestanții pro-israelieni și intervenții a forțelor de ordine.
Manifestații similare ale studenților au avut loc și în Mare Britanie.
Studenții au mai mai multe revendicări, printre care oprirea războiului din Gaza, dar și renunțarea de către universități la legăturile financiare cu Israelul.
În acest context, HotNews.
ro a vrut să vadă ce părere au studenții din România despre aceste proteste și cum se raportează ei la războiul din Gaza.
Am vorbit telefonic și prin messenger cu mai mulți tineri de la facultăți din București și Cluj-Napoca, care ne-au împărtășit opiniile lor.
Andrei este student la Facultatea de Medicină Veterinară din București și susține protestele care au loc zilele acestea.
„Sunt bune, pentru că arată că opinia publică este șocată de ce se întâmplă.
Plus de asta, studenții sunt viitorii adulți ai societății și repulsia lor reprezintă un puternic indicator pentru viitorul nostru”, susține tânărul.
De aceeași părere este și Livia, studentă la Facultatea de Urbanism din București.
„Cred că aceste proteste sunt benefice și binevenite, deoarece lucrurile au scăpat de sub control, iar implicarea SUA este una mult prea dăunătoare, totul pentru legăturile financiare cu Israelul”, explică Livia.
Vlad, care este student la Jurnalism în București, spune că este important ca, într-o democrație, să ne folosim de dreptul de a protesta.
„Cred că este important să ne exercităm acest drept la protest atunci când considerăm că ni se face o nedreptate.
Chiar dacă rezultatele nu sunt întotdeauna cele dorite, iar în acest caz universitățile ar putea să nu ia măsurile cerute de protestatari, consider că fiecare protest ne aduce cu un pas mai aproape de justiția socială”, consideră el.
Andreea este studentă la Drept în București și spune că protestele privind situația din Gaza au rolul de a trage un semnal de alarmă.
„Atunci când «viitorul țării» se manifestă în sensul stopării unui genocid, iar tu ca stat rămâi pasiv față de problemă, și în anumite cazuri, chiar acorzi penalizări în ideea cenzurii, tind să cred că nu respecți opinia publică și nu vezi imaginea de ansamblu pe termen lung”, a explicat aceasta.
Ioana, studentă la Cluj, la Teatrologie, consideră că protestele sunt justificate, având în vedere că „majoritatea studenților din toată lumea sunt tineri de vârsta mea, simt că doar fiind un colectiv și spunându-ne părerea cu voce tare putem să schimbăm ceva.
Acum cât și cum se schimbă, nu știu.
Dar simplul fapt că devenim o unitate și avem un interes comun, este un pas înspre bine”.
Deși susține protestele care au loc zilele acestea, David, student la Facultatea de Istorie din București, crede că acestea „au luat de multe ori o turnură prea violentă, devenind ceva negativ”.
„Protestele studenților din ultima perioadă sunt foarte binevenite, mai ales în contextul în care nivelul de violență al conflictului din Fâșia Gaza crește (.
.
.
).
Nu consider faptul că pe continentul european vor apărea proteste foarte violente în rândul studenților din cauza altor probleme care macină țările europene, precum conflictul din Ucraina, criza în zona imobiliară, problema migrației, etc”, spune el.
Și Andra, studentă la SNSPA din București, la administrație europeană, spune că înțelege nevoia oamenilor de a-și arăta solidaritatea față de cei care suferă din cauza războiului, însă nu este neapărat de acord cu modul în care se întâmplă asta în SUA.
„Mi se pare că organizarea unor proteste de felul celor din America în cadrul unor instituții de învățământ este puțin extremă, pentru că blochează un campus întreg din a funcționa.
Cred că ar exista alte soluții prin care studenții ar putea trage universitățile de mânecă pentru acțiunile lor, ar putea să nu se mai prezinte la cursuri, să facă petiții, să aibă dezbateri publice pe tema războiului, etc”, a spus, pentru HotNews.
ro, Andra.
Rareș, student la Facultatea de Științe Politice din Cluj-Napoca spune că se bucură să vadă că oamenii cer, ba chiar încearcă să forțeze guvernele lumii „să intervină ca să se întâmple ceva”.
„Protestele sunt o formă de solidaritate a lumii, care sunt împotriva guvernului fascist al lui Bibi (n.
red.
: premierul Israelului, Benjamin Netanyahu) și care cer eliberarea Palestinei.
Mă bucur să văd că lumea e conștientă despre ce se întâmplă”, explică tânărul.
Andrei spune că liderii statelor care comit crime de război „ar trebui să plătească drastic”.
„Cred că orice război are un scop, adesea financiar.
Nu pot spune că nu mă interesează pentru că nu sunt implicat direct, dar consider că liderii statelor implicate ar trebui să plătească drastic dacă aceștia comit crime de război.
Războiul are și el regulile lui, adesea încălcate în conflictele recente – de exemplu Ucraina – Rusia”, spune tânărul.
Livia crede că nu ar trebui să se ajungă la război, iar diferitele conflicte să fie rezolvate prin căi pașnice.
„Cred că războiul este unul mult prea exagerat, o problemă care putea fi rezolvată în multe alte măsuri mult mai pașnice.
Totodată, cred că este foarte nedrept ce se întâmplă, deoarece «miza» nu ar fi fost la fel de mare pentru alte țări dacă nu era implicat Israelul.
Și aici cred că în special este vorba despre SUA.
În alt context, lucrurile nu ar fi degenerat ca-n prezent”, punctează tânăra.
Ioana, studentă la Cluj-Napoca, spune că este o persoană non-conflictuală și orice violență în masă o sperie.
„Este grav ce se întâmplă, totul are repercusiuni.
Nu știu ce are să fie, nu știu cum vor evolua lucrurile.
Văd știrile pe bandă rulantă și încerc să fiu pozitivă în raport cu viitorul”, explică aceasta.
„Războiul din Gaza ar trebui oprit cu orice preț.
N-ar fi trebuit lăsat să ajungă în punctul ăsta și e clar că s-ar putea opri dacă s-ar încerca tăierea finanțărilor.
Faptul că încă se află în desfășurare mă surprinde și mă sperie.
Nu pot decât să mă gândesc în ce fel de lume trăim, dacă prioritatea noastră nu e umanitatea”, spune Andreea, studentă la Drept.
David spune că războiul, care aduce cu sine foamete și o calitate a vieții scăzută, favorizează radicalizarea generațiilor viitoare.
„Consider că este un conflict mult prea sângeros, rezultat a peste 75 de ani de conflict în regiune.
Din cauza distrugerilor, foarte mulți oameni au rămas fără nimic, scăzând drastic calitatea vieții, dar și favorizând radicalizarea populației în viitor”, spune David.
Andra spune că orice război, indiferent de motivele din spatele acestuia și indiferent de cine l-a provocat, este greșit „pentru că oamenii care trăiesc în prezent nu ar trebui niciodată să sufere din cauza istoriei sau a trecutului”.
„Nu contează cine a început primul războiul, cine are dreptate sau ce regiune este mai avantajată/dezavantajată.
Războiul nu ar fi trebuit să ajungă până în punctul în care este acum și oamenii nu ar fi trebuit să ajungă să formeze tabere pro sau contra Israel sau Palestina”, spune tânăra.
Rareș spune că ar cataloga ceea ce se întâmplă în Gaza mai degrabă ca fiind genocid, nu război: „Unul la mână, IDF (n.
red.
: armata israeliană) țintește direct civili și ajutoare umanitare.
IDF nu a primit jurnaliști străini în zonele ocupate de ei.
Plus, ultimele gropi descoperite din orașul Khan Younis, confirmă că IDF are un singur scop în Gaza și ăla e eliminarea palestinienilor”.
De aceeași părere este și Vlad.
„(Războiul) nu demonstrează nimic pozitiv și constructiv, ne arată doar cât de mult se poate perpetua suferința pentru stima de sine a unor lideri.
Au murit deja prea mulți oameni nevinovați și, din păcate, cred că va mai dura mult până la sfârșit”, explică el.
Andrei ne-a mai spus că nu ar participa la un protest similar celor din SUA și Marea Britanie, căci „sunt șanse mici să se facă o schimbare”.
„Efectele negative ale liderilor politici sunt evidente, cred eu.
Un protest pașnic are ca scop punerea în evidență a nemulțumirii colective față de o anumită problemă socială, însă cu prea puține șanse reale de a schimba ceva în viitorul apropiat”, explică el.
Livia, David și Rareș spun că ar participa la un protest pro Palestina, argumentând că este important ca studenții să „sprijine cauzele în care cred” și tinerii să fie observați că sunt „interesați de probleme reale”.
„Indiferent de cum sunt văzute (n.
red.
: acțiunile de protest), asta e democrația”, adaugă Rareș, de la Facultatea de Științe Politice din Cluj-Napoca.
„Nu știu dacă în România este cazul ca instituțiile de învățământ să susțină în vreun fel războiul”, crede Andra de la SNSPA, când vorbește despre posibila sa participare la un protest care să nu pună în pericol oamenii care nu sunt vinovați.
Andreea ne-a spus că ar participa și ea „cu cea mai mare plăcere” dacă s-ar organiza un protest, însă se teme de acțiunile violente pe care le-ar putea avea autoritățile în cadrul evenimentului.
Aceeași frică o are și Ioana, studentă la Cluj la Teatrologie, adăugând că susține și încurajează astfel de demersuri, deoarece consideră că „doar fiind solidari putem să schimbăm ceva”.
Și Vlad ne-a spus că ar avea un sentiment de nesiguranță la astfel de manifestații.
„Făceam parte (n.
red.
: când s-au organizat protestele pro Palestina în București) dintr-un grup mai restrâns de activiști care și-au reorientat eforturile către reprezentarea Palestinei și am urmărit actualizările lor de la proteste.
Am aflat că participarea le punea siguranța în pericol.
Probabil dacă s-ar mai organiza un protest aș încerca, totuși, să particip, mai ales dacă ar fi unul mai mare.
Ca participant la alte proteste și marșuri mai mari, am dezvoltat o oarecare frică față de oamenii din jur care nu susțin cauza, dar și de forțele de ordine care acționează violent.
Dacă ar fi un protest mai mare, probabil m-aș duce”, a răspuns Vlad.
