Două case centenare din București fac loc unui imobil de 6 etaje.
Cum arată, în acte, „Dreptul proprietarului” contra „Dispariția lor este o mare pierdere”.
Lângă Colegiul Mihai Viteazul, monument istoric, pe strada Matei Voievod 11-13, două case centenare sunt aproape să fie demolate, în schimbul unui imobil de 6 etaje, care va păstra fațada uneia dintre case.
Imobilele sunt valoroase, spun arhitecții consultați de HotNews.
ro.
Dar dreptul proprietarului e, la rândul lui, sacru, spune Primăria Sectorului 2.
Una dintre case apare ca fiind în zona protejată Carol, pe planșele postate pe site-ul Primăriei Capitalei, însă dezvoltatorul a venit cu o hârtie de la Universitatea Ion Mincu, în care se atestă că parcela a fost încadrată greșit în zona protejată.
Documentul de la Facultatea de Arhitectură, care neagă calitatea de zonă protejată, e confirmat și de primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.
Care este povestea?Anul trecut, pe 20 noiembrie, Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat un Plan Urbanistic de Detaliu prin care permite edificarea unui bloc cu două subsoluri, parter și 6 etaje în locul caselor, din imobilul cel mai vechi fiind păstrată fațada.
Înainte de a intra în Consiliul Local, Primăria Sectorului 2 a dat aviz favorabil proiectului.
„A fost avizată propunerea de realizare lucrări de desfiinţare construcţii existente C2, C3, C4 şi C6 (n.
r.
anexele), restaurare și consolidare cu integrarea parţială a corpului C 1 realizat la sfârşitul sec.
XIX, începutul sec.
XX, (n.
r.
clădirea cea mai veche) extinderea şi supraetajarea acestuia rezultând un complex rezidenţial P+4E + E5R+E6R(prevăzut cu două subsoluri)” , se arată în anexele Planului Urbanistic de Detaliu.
Din planșele afișate se poate vedea că din imobilul vechi este păstrată doar fațada, iar înăuntrul său se construiește blocul de 6 etaje.
Parcelele pe care sunt construite cele două case au fost comasate și a rezultat o parcelă de circa 1600 mp, potrivit extrasului de carte funciară obținut de HotNews.
ro.
Dezvoltatorul imobiliar este firma MATEI VOIEVOD DEVELOPMENT S.
R.
L.
Pe planurile aflate pe site-ul Primăriei Capitalei, parcela de la nr.
11 apare ca fiind în zona protejată Carol.
Pe documentelele aprobate de Sectorul 2, nu apare însă că parcela ar fi în zonă protejată ci în zonă mixtă, care nu are statut de protecție.
Documentul poate fi citit AICI.
Diferența dintre „protejat” și „neprotejat” se face pe două planuri.
În primul rând, în zonele protejate patrimoniul trebuie conservat.
Apoi, în zonele protejate, autorizațiile de construire sunt emise de Primăria Capitalei, nu de sectoare.
Zona protejată Carol are grad de protecție maxim: se protejează valorile arhitectural – urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul și valoarea urbanistică; sunt permise intervenții care conservă și potențează valorile existente.
L-am contactat pe primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, pentru a întreba de ce Primăria a avizat acest proiect și dacă a dat autorizațiile de demolare și construire.
„Proprietarii au vrut să demoleze și să construiască, noi în certificatul de urbanism le-am spus că pentru demolare și construire au nevoie de aviz de la Monumente și trebuie să facă un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD).
Proprietarii au făcut PUD și acest PUD a fost votat în noiembrie de Consiliul Local Sector .
Eu nu am cum să nu dau PUD, este dreptul lor legal, este o decizie de oportunitate.
USR a votat împotriva proiectului în Consiliul Local.
Primăria a dat aviz pentru PUD pentru că legal proprietarii au dreptul să facă asta”, a declarat primarul Radu Mihaiu pentru HotNews.
ro.
Edilul spune însă că nu a emis autorizațiile de demolare și de construire.
Întrebat dacă totuși va fi de acord cu demolarea caselor de peste 100 de ani vechime, edilul spune că va respecta legea.
„Dacă prezintă tot ce este nevoie, noi nu vom avea ce face decât să respectăm legea.
Este dreptul lor să ceară, este obligația Primăriei să spună care sunt condițiile pentru ca acest lucru să se întâmple.
Proprietarii nu au depus actele pentru autorizația de construire și demolare.
Eu nu cred că imobilele merită demolate, dar cred că proprietarul are o mai mare calitate în a decide asupra proprietății sale, sigur, respectând toate legile în vigoare și documentațiile de urbanism în vigoare.
PUG-ul îi permite să construiască acolo P+6 și are acel PUD care a fost votat”, a explicat Mihaiu.
Întrebat de ce pe site-ul Primăriei Capitalei parcela de la numărul 11 apare ca fiind în zona Protejată Carol, iar în documentația de urbanism aprobată de Sectorul 2 nu se specifică acest lucru, primarul spune că dezvoltatorul a venit cu o hârtie care atestă că parcela nu e de fapt în zona protejată.
„Este vorba de o eroare la lipirea planșelor din zona protejată Carol.
Această eroare a fost documentată timp de 2 ani.
În prima fază, Primăria Sectorului 2 a cerut clarificări de la Primăria Generală (dacă adresa Matei Voievod 11 se află sau nu în Zona Protejată Carol).
Primăria Generală a răspuns cu îndrumare către întocmitorul planșelor, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu.
Universitatea a răspuns că este, într-adevăr, o eroare la lipirea planșelor, și că imobilul de la adresa Matei Voievod 11 nu se află în zona protejată Carol.
În aceste condiții competența de eliberare a autorizației de construire, respectiv a întocmirii PUD, se află la Primăria sectorului 2”, a explicat Radu Mihaiu.
Raluca Munteanu, arhitect specializat pe conservarea patrimoniului construit, este de părere că imobilele de pe strada Matei Voievod 11-13 sunt valoroase și trebuie conservate.
„Ambele clădiri care se propun pentru demolare (indiferent de formularea gen extindere în vederea restaurării, tot demolare este în realitate) sunt specifice Bucureștiului și cartierului în care se află.
Valoarea lor constă în scara lor, organizarea spațială și relația cu țesutul existent, dar mai ales coerența arhitecturală și estetică”, a explicat Raluca Munteanu.
”Dispariția lor este o mare pierdere, chiar dacă se invocă protecției pe care o conferă o zonă protejată Bucureștiul „neprotejat” nu trebuie să fie o junglă care să-și piardă caracterul, coerența și istoria.
Toate zonele ar trebui tratate cu atenție și respect pentru fondul construit existent, iar modernizarea să țină cont de valoarea, cel puțin de context și atmosferă, a clădirilor vechi.
Vecinătatea Colegiului Național Mihai Viteazul ar trebui să fie suficientă în acest caz pentru a solicita o renovare adecvată a celor două clădiri, nu demolarea și inserarea unui volum masiv, supradimensionat și cu arhitectură îndoielnică”, consideră arhitecta.
Aceasta spune că parcela de la numărul 11 face parte din zona protejată, iar corectura nu poate fi făcută fără aprobarea Consiliului General.
„Cel puțin unul dintre loturi este în zonă protejată.
Dacă limita zonei este eronată, această corectură nu poate fi făcută fără aprobarea Consiliului General, care nu știu să existe.
Cu atât mai mult cu cât există această neclaritate, proiectul ar trebui analizat de către Primăria Generală, sau cel puțin să existe un punct de vedere.
Administrarea fragmentată a orașului își arată încă odată limitele și absurditățile.
Tot orașul are nevoie de protecție contra exagerărilor și abuzurilor urbane, a explicat Raluca Munteanu.
Am vorbit și cu Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România.
„Ce pot să spun în principiu este că demolarea trebuie să fie ultima opțiune după ce au fost epuizate toate celelalte opțiuni, care înseamnă conservare, reutilizare, transformare, eventual extindere”, crede Bâlici.
„Motivele sunt numeroase, începând de la cele culturale, care țin de identitatea și specificul mediului nostru de viață și ajungând până la cele foarte practice, referitoare la criza climatică și ecologică în care ne aflăm.
Și, revenind la orașul istoric, el nu este construit numai din clădiri excepționale, monumente istorice, palate, biserici și alte clădiri cu impact mare asupra calității mediului construit.
Orașul istoric e făcut, în primul rând, din fiecare atom în parte, din fiecare clădire, ori noi îl distrugem sistematic, nu doar în București, ci și în alte părți din țară, acceptând casă cu casă, să le subevaluăm, să le devalorizăm și apoi să spunem, da, nu merită păstrate, le distrugem.
Este o atitudine complet greșită”, a explicat Ștefan Bâlici.
Potrivit panoului afișat pe gardul imobilelor, dezvoltatorul este firma Matei Voievod Development.
Conform Termene.
ro, firma a fost înființată în februarie 2021, iar în 2023 a avut o pierdere de 63.
804 RON.
Potrivit sursei citate, acționariatul este următorul: Cei doi au mai multe afaceri imobiliare împreună.
În perioada 2016-2020, Andrei Robert Alexandru a fost consilier local Sector 2 din partea ALDE, fiind și vicepreședinte ALDE Sector 2, potrivit declarației de interese depuse la încheierea mandatului, în 2020.
Declarația de interese din 2020 a lui Andrei Robert Alexandru poate fi citită AICI.
