30 de sateliți ai programului european de navigație Galileo, au fost plasați pe orbită până în acest moment, după ce, duminică, o rachetă Falcon 9 a lansat cu succes, de la hangarul 39A al bazei spațiale Cape Canaveral, duoul FM25 și FM 27, în ceea ce a fost zborul L12 al constelației, potrivit Space Alliance.
Vorbim de altfel despre o premieră: EUSPA, agenția europeană care administrează programul, realizase ultima lansare în decembrie 2021; între timp rachetă Ariane 5 (cu ajutorul căreia se trimiteau pe orbită perechi de câte 4 sateliți Galileo), dar și Soyuz ST (care realiza lansările duble), au ieșit din flota Arianespace, Europa rămânând fără prea multe alternative în acest domeniu.
Ironic, pentru a putea continuă acest program strategic, până la debutul lui Ariane 6, EUSPA a trebuit să se orienteze și să contracteze două zboruri comerciale cu cei de la SpaceX, fiecare pentru aproximativ 90 de milioane de dolari.
Alți doi sateliți, FM26 și FM28, urmează să fie lansați anul acesta, tot de la Cape Canaveral.
Că să ne facem o idee despre situația reală, este ca și cum, sateliți militari GPS, strict secreți din punct de vedere tehnic, ar fi lansați din afară Statelor Unite.
Revenind la zbor, trebuie să spunem că SpaceX s-a achitat cu brio de sarcina, plasând cei doi sateliți extrem de exact în orbită dorită: una MEO cu altitudinea de 23200 km.
Din așa numitul ’Holding Point’, în următoarele 4 săptămâni, ei vor fi manevrați cu ajutorul propulsiei de la bord, până la atingerea punctului final ’Drift Stop and Fine Positioning’, adică atingerea nodului orbital dorit, din care vor începe să emită mesajele de navigație.
Din cauza acestui profil de zbor, Falcon 9 a trebuit să își folosească întreagă capacitate de transport; tradus direct, treaptă întâi nu a mai putut fi recuperată.
Este pentru prima dată, din noiembrie 2022, adică în urmă cu 146 de zboruri, când SpaceX trebuie să renunțe la o treaptă întâi.
Cea de astăzi a purtat indicativul B1060 și ajunsese ca și B1062, la un număr record de 20 de reutilizari.
Mai mult, treaptă a doua a trebuit să manevreze de două ori pentru că nu doar că a adus satelițîi la altitudinea dorită, dar a trebuit și să circularizeze orbita.
Din păcate, acest lucru înseamnă și că, rezerva de combustibil este minimă și că treapta a două va rămâne în spațiu, la o altitudine care nu ii va permite deorbitarea – adică un nou deșeu spațial.
Sateliții Galileo FOC (Full Operațional Capability) sunt construiți de compania OHB Bremen – o producție de masă, grație căreia a rezultat un preț foarte competitiv: aproximativ 34 de milioane de euro pe unitate, potrivit Space Alliance.
