Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg l-a invitat luni pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să asiste la summitul Alianţei care va avea loc în iulie la Washington, dar a avertizat că nu se aşteaptă în stadiul actual la un acord între statele membre care să permită adresarea unei invitaţii de aderare Ucrainei.
„Nu mă aştept la un acord până la summitul din iulie”, a spus Jens Stoltenberg la Kiev, la o conferinţă de presă comună cu Volodimir Zelenski, relatează Agerpres citând agenţia EFE.
Secretarul general s-a declarat în schimb încrezător că summitul din 9-11 iulie va ajuta Ucraina să avanseze pe drumul aderării la NATO, proces pe care l-a calificat drept „ireversibil”.
El a amintit că în cadrul NATO a fost convenită consolidarea rolului Alianţei în coordonarea asistenţei militare destinate Ucrainei şi a programelor de instrucţie pentru armata ucraineană oferite de statele membre pentru a o susţine în războiul cu Rusia.
La reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale NATO desfăşurată la începutul acestei luni, Jens Stoltenberg a prezentat o propunere de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani pentru Ucraina, iniţiativă primită cu reacţii mixte de cele 32 de state membre ale Alianţei, dar despre care a vorbit din nou acum la Kiev.
„Cred că avem de asemenea nevoie de un mare angajament financiar multianual pentru a ne susţine sprijinul şi a demonstra că nu este doar pe termen scurt şi ad-hoc, ci este predictibil şi pe termen lung”, a indicat Stoltenberg la conferinţa de presă comună cu Zelenski.
Secretarul general al NATO a insistat că face tot posibilul pentru ca Ucraina să devină membră a Alianţei „când condiţiile politice vor fi îndeplinite”.
De partea sa, preşedintele Zelenski amintit că armata ucraineană foloseşte tot mai mult armament din ţările NATO şi a apreciat că Ucraina este membru „de facto” al Alianţei.
El le-a cerut aliaţilor săi occidentali să accelereze livrările de arme şi muniţii pentru a permite armatei ucrainene „să facă să eşueze” noua ofensivă pregătită de Rusia.
„Rapiditatea aprovizionării înseamnă pur şi simplu stabilizarea liniei frontului”, a explicat Zelenski, în timp ce trupele ucrainene aflate în criză de efective şi muniţie pierd teren pe frontul din estul Ucrainei în faţa armatei ruse mai numeroase şi mai bine echipate.
Stoltenberg a avertizat la rândul său că „muniţia insuficientă le-a permis ruşilor să înainteze de-a lungul liniei frontului”, criticând deopotrivă întârzierea aprobării noii finanţări americane de peste 60 de miliarde de dolari, cerută de preşedintele Joe Biden anul trecut şi aprobată de Congres abia săptămâna trecută, cât şi eşecul UE de a oferi integral ajutorul promis.
„Aliaţii europeni nu au furnizat muniţiile promise”, a amintit el, referindu-se la promisiunea nerealizată a UE că în perioada martie 2023 – martie 2024 urma să livreze Ucrainei un milion de obuze de calibrul 155 mm, din care până la termenul stabilit au fost efectiv furnizate doar circa 30%.
De asemenea, „apărarea antiaeriană insuficientă a făcut posibil ca tot mai multe rachete ruseşti să-şi atingă ţinta” în Ucraina, în timp ce „capabilităţile insuficiente (ale armatei ucrainene) de lovire în profunzime au făcut posibil pentru ruşi să-şi concentreze mai multe forţe, şi vedem acum consecinţele”, a mai remarcat Stoltenberg.
___
