Deși incidența cancerului gastric este în scădere pe tot globul, inclusiv în Europa, povara bolii este încă substanțială și nu va dispărea în viitorul apropiat doar dacă sunt implementate măsuri eficiente de prevenire a acestei maladii.
Cancerul gastric este a patra cea mai frecventă cauză de deces la nivel mondial prin cancer și este al cincilea cel mai frecvent diagnostic tip de cancer.
Anual la nivel mondial se înregistrează peste un milion de cazuri și aproape 800.
000 de decese.
Având în vedere că populația îmbătrânește, se preconizează că numărul de cazuri noi va crește.
Se estimează că numai în Europa numărul anual de cazuri noi de cancer gastric în 2040 să ajungă la 169.
000, cu 124.
000 de decese asociate.
Există o variație largă a incidenței cancerului gastric în Europa.
Țările cu cea mai mare incidență sunt țările baltice, Portugalia și Slovenia.
În plus, riscul de cancer variază între diferitele populații din aceeași țară.
Populațiile de imigranți și cu un statut socio-economic inferior sunt printre cele cu cel mai ridicat risc.
În mod alarmant, o tendință de creștere a incidenței cancerului gastric a fost raportată la populațiile mai tinere, inclusiv în Suedia.
Luând în considerare predicțiile de mai sus, un grup global de experți a subliniat deja din anul 2013 necesitatea implementării imediate a programelor de prevenire a cancerului gastric.
O problemă majoră este lipsa unor programe de prevenție pentru depistarea precoce și prevenirea bolii.
Cancerul gastric este de obicei detectat în stadiu avansat atunci când pacienții sunt supuși unor teste pentru a investiga simptomele asociate acestei afecțiuni.
Acest lucru are ca rezultat un prognostic sumbru și rate de supraviețuire scăzute.
În populațiile occidentale, ratele de supraviețuire la 5 ani sunt de până la 25-30%, iar în Europa chiar 19-30%.
Detectarea precoce este crucială în cazul cancerelor gastrice, pentru a facilita modalitățile de tratament minim invazive.
Pe de altă parte, cea mai eficientă metodă de prevenție în cazul acestei patologii este eradicarea precoce a infecției stomacului cu bacteria Helicobacter pylori.
Proiectul TOGAS își propune să contribuie la îmbunătățirea și încurajarea sănătății în UE, contribuind la obiectivul planului european de combatere a cancerului și de a preveni cancerele gastrice cauzate de infecțiile cu H.
pylori.
Proiectul le va permite cercetătorilor să evalueze fezabilitatea implementării programului de testare și tratare a H.
pylori într-o grupă de vârstă cuprinsă între 30-34 de ani.
Strategie care va fi realizată pentru prima dată în Europa.
Acest lucru va veni cu o evaluare validă științific a proceselor programului, acceptării, eficacității și posibilelor consecințe adverse.
Proiectul finanțat și derulat de Comisia Europeană pentru Sănătate Publică prin programul EU4Health projects este coordonat de Institutul de Medicină Clinică și Preventivă al Universității din Letonia și se va desfășura până la sfârșitul lunii februarie 2026.
Din TOGAS (acronimul din limba engleză a titlului complet) fac parte, alături de țara coordonatoare, Austria, Belgia, Croația, Franța, Germania, Irlanda, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Spania.
Evaluarea indicatorilor le va permite să extindă proiectul la nivel național.
„Sub egida UMF Cluj dorim să prezentăm un proiect european lansat în acest an (…) De cancer gastric mor 4% din bolnavii cu cancer din România.
Cancerul gastric în prezent este al patrulea cancer în Europa și România.
Aproape 4.
000 de români prezintă cancer gastric pe an.
Prevalența pe 5 ani a cancerului gastric este iarăși mare, pe locul 4 sau 6 pe tipurile de cancer cu care ne confruntăm.
În decursul anilor, s-a pus problema cum putem depista din vreme cancerul gastric și cum putem preveni.
Primul lucru este stilul de viață.
Consumul de mâncare conservată prin afumare sau sărare, fumatul este încă o cauză a cancerului gastric.
Alcoolul favorizează cancerul de gură, cancerul de esofag, de pancreas, ficat, colon, dar nu sunt date clare că ar favoriza și cancerul de stomac (…) Helicobacter pylori este o bacterie care trăiește în mucoasa stomacului, favorizează apariția de gastrită atrofică care merge spre cancerul gastric și care favorizează apariția acestuia.
În prezent se știe că această bacterie este prima cauză pentru apariția cancerului gastric.
El creează modificări în mucoasa gastrică”, a declarat Prof.
dr.
Dan Dumitrașcu, coordonator proiect.
„Majoritatea medicilor de familie din Cluj și din țară sunt preocupați de aspectele de prevenție și pe progranmele de scrreening, așa încât mulți din trecolegi, peste 25-26 de colegi au aderat la participarea la acest program de screening.
Rolul nostru în acest program este să invităm pacientul care este de fapt asimptomatic, dar pe listă este pacient și atunci noi cunoaștem istoricul lui și al familiei lui, cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani, să îi explicăm ce înseamnă acest procedeu.
Este foarte important să coagulăm diferite niveluri de medicină, de la medicina primară până la cea terțiară și de înalt nivel și cred că asta se întâmplă tot mai frecvent între noi, aici, în Cluj, aliatul fiind Universitatea.
Am înțeles că deja avem primul pacient care s-a prezentat azi la recoltare, mai sunt câțiva programați, și probabil că această activitate se va intensifica după perioada sărbătorilor”, a adăugat Aida Puiu, Șef disciplină Medicină de Familie.
Pentru studiul pilot 1 al proiectului TOGAS este planificată recrutarea unui număr total de 1.
000 de persoane cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani.
Inițial 2.
000 de persoane vor fi invitate să participe la studiu.
Utilizând baza de date a medicilor de familie și sistemele de management al datelor, vor fi identificate persoanele înregistrate în cabinet pe baza datei de naștere care se încadrează în criteriile de vârstă specifice.
Cei care îndeplinesc cerințele de vârstă vor primi o invitație pentru a afla mai multe despre studiu.
Serologia H.
pylori validată local cu sensibilitate ridicată va fi utilizată pentru detectarea anticorpilor.
Un laborator intern al UMF Cluj va folosi truse de testare aprobate de consorțiul TOGAS pentru a efectua serologia necesară.
De asemenea, participanții cu un rezultat serologic pozitiv vor fi rechemați în același laborator și vor face un al doilea test de confirmare, testul respirator cu uree 13C (UBT), pentru a dovedi o infecție activă.
Potrivit lui Radu Fărcaș, cercetător în cadrul programului, pacienții vor fi sub tratament medicamentos timp de 14 zile.
De asemenea, luni, 29 aprilie, primul pacient s-a prezentat pentru testare.
Totodată, dacă tratamentul nu a dus la rezultatele dorite sau boala a recidivat, pacientul va primi un nou tratament.
„Lucrăm de aproximativ un an la realizarea proiectului și ne bucurăm că îl putem prezenta și coincidență, astăzi am avut prima pacientă care s-a prezentat să-și facă testarea (…) Obiectivul principal al programului TOGAS este de a scădea povara cancerului gastric pe care o avem la nivel european.
UE a creat un consorțiu de 21 de parteneri, universități și de centre de cercetare din Europa și noi de la UMF care reprezentăm România în consorțiu (…) Acest grup a organizat trei studii principale.
Studiul pilor principal în care suntem implicați este screeningul infecției cu Helicobacter pylori la 30-34, persoane asimptomatice.
A fost demonstrat că leziunile premaligne la pacienții infectați asimptomatic apar în jurul vârstei 38-39 de ani.
Obiectivul este să vedem pacienții la timp și să-i tratăm”, a declarat Radu Fărcaș.
TOGAS va implica trei studii pilot, fiecare proiectat pentru a aborda aspecte specifice ale screening-ului cancerului gastric și depistarea precoce a acestuia.
Eficacitatea costurilor și etica medicală vor fi domenii importante de interes pentru proiect.
Bugetul total al proiectului este de 11 337 060 euro, din care, contribuția europeană se ridică la 9 069 648 euro, ceea ce reprezintă 80%.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
