Nivelul global al datoriei se apropie de cel văzut ultima dată în anii 1820 și există riscul de „stagflație” pentru economiile avansate, avertizează președintele WEF, Borge Brende.
Președintele Forumului Economic Mondial (WEF), Borge Brende, a dicutat despre perspectiva sumbră pentru economia globală , spunând că lumea s-ar putea confrunta cu un deceniu de creștere scăzută dacă nu sunt luate măsurile economice necesare.
Vorbind duminică la o reuniune specială a WEF despre „cooperare, dezvoltare și energie” la Riad, Arabia Saudită, el a subliniat că ratele datoriei globale se apropie de nivelurile observate ultima dată în anii 1820 și există riscul de „stagflație” pentru economiile avansate.
„Creșterea globală pentru acest an este estimată la 3,2%.
Nu este o rată din cele mai proaste, dar nu este ceva cu care ne-am obișnuit – rata de creștere globală a fost de peste 4% timp de zeci de ani”, a spus el pentru CNBC, adăugând că există riscul unei încetiniri asemănătoare celei din anii 1970 în unele economii considerate puternice.
„Nu putem intra într-un război comercial, trebuie să facem schimburi comerciale în continuare unul cu celălalt”, a explicat el când a fost întrebat despre cum putem evita o perioadă de creștere scăzută.
Recunoscând că comerțul mondial va trece pe un nou palier, pe care schimburile comerciale se vor face între țările care mențin relații de prietenie sau se bucură de proximitate geografică, Brende a insistat asupra problemei datoriilor.
„În continuare, trebuie să ne ocupăm de problema datoriei globale.
Nu am mai avut așa ceva de la războaiele napoleoniene, ne apropiem de 100% din PIB-ul global în datorii”, a subliniat el.
El a sfătuit guvernele să-și reducă datoriile și să ia măsurile fiscale adecvate, pentru a nu ajunge într-o situație care provoacă recesiune.
Vorbind despre „presiuni inflaționiste persistente”, el a prezis că inteligența artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru lumea în curs de dezvoltare.
Avertismentul său este în concordanță cu un raport recent al Fondului Monetar Internațional, care a remarcat că datoria publică globală a crescut la 93% din PIB anul trecut și este cu aproape 10% mai mare decât nivelul pre-pandemie.
FMI a prezis că datoria publică globală s-ar putea apropia de 100% din PIB-ul global până la sfârșitul deceniului.
Evidențiind nivelurile ridicate ale datoriei din China și SUA, FMI vede că politica fiscală laxă în SUA pune presiune asupra ratelor dobânzilor și a dolarului, care ridică costurile de finanțare în întreaga lume – exacerbând instabilități care deja există.
În aprilie, FMI și-a revizuit prognoza privind creșterea globală în sus la 3,2%, comentând că economia globală s-a dovedit „surprinzător de rezistentă”, în ciuda presiunilor inflaționiste și a schimbărilor în politica monetară.
Brende a spus astăzi că cel mai mare risc pentru economia globală este cel geopolitic, menționând situația din Orientul Mijlociu.
„Există atât de multă imprevizibilitate, iar situația poate scăpa cu ușurință de sub control.
Dacă Israelul și Iranul ar escalada acest conflict, am putea vedea prețul petrolului la 150 de dolari peste noapte.
Și, desigur, asta ar fi foarte dăunător economiei globale”.
