Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
„În cauza cunoscută generic sub denumirea ‘Mineriada din 13-15 iunie 1990’, procurorii militari din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus, la data de 19.
04.
2024, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Iliescu Ion, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev.
de art.
439 alin.
1 lit.
a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit.
f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit.
g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari ), lit.
j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic.
art.
5 Cod penal”, potrivit unei informări publicate de Parchetul General.
O echipă de anchetatori de la Parchetul General a mers, vineri dimineaţa, la locuinţa lui Ion Iliescu, pentru a-l anunţa pe fostul preşedinte că a fost pus din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
Procurorii au stat doar zece minute în vila unde locuieşte Iliescu, intrând pe o poartă din spate pentru a evita jurnaliştii prezenţi la faţa locului.
Joi, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, foştii generali Vasile Dobrinoiu şi Peter Petre au fost chemaţi pe rând la sediul Parchetului General, pentru a li se aduce la cunoştinţă acuzaţiile.
În cazul lui Ion Iliescu a fost aplicată o procedură specială de punere sub acuzare, deoarece el nu se poate deplasa la sediul Parchetului, având 94 de ani.
La începutul lunii aprilie, procurorul general al României i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă.
Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.
000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.
388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.
250 de persoane.
În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
