Cumpărătorii misterioși au intrat în sucursalele băncilor românești încercând să își facă conturi curente de bază (conturi gratuite adresate persoanelor vulnerabile).
Au constatat că unii bancheri nu știau că așa ceva există, alții nu știau care e salariul care te califică în categoria celor vulnerabili.
Dealtfel, într-o discuție a reporterului HotNews.
ro cu un vicepreședinte executiv al unei din cele mai mari bănci, acesta se arăta chiar surprins că doar 5 persoane au de servicii bancare de bază, iar sondajul cumpărătorilor misterioși explică de ce: bancherii din sucursale fie nu știu de existența lui, fie nu știu cui îi este adresat, fie încurcă salariul minim cu cel mediu și refuză acordarea acestui serviciu.
Ponderea persoanelor fără cont bancar este mare în unele Statele membre ale UE, ceea ce înseamnă că mulți cetățeni din UE nu sunt suficient incluși financiar și social.
Cel mai mare număr, arată Raportul, se înregistrează în România unde aproape 31% din populația cu vârsta de 15 sau mai mult nu deținea un cont bancar (potrivit datelor INS, asta înseamnă circa 6 milioane de persoane)„Unele bănci din România confundă salariul mediu cu venitul minim (care este mai mic), astfel încât persoanelor care ar putea beneficia de contul de plată de bază gratuit și li se refuză accesul la un cont de plăți de bază”, au descoperit mistery shopperii Finance Watch.
Pachetul de servicii de bază se adresează tuturor persoanelor fizice care nu dețin un cont curent la nicio bancă de pe teritoriul României, iar media venitului lunar sau media veniturilor nete pe ultimele 6 luni nu depășește 60% din salariul mediu brut pe economie ( pentru anul 2023, valoarea salariului mediu brut pe economie este de 6789 Lei).
În Germania, comisioanele pentru conturile de plată de bază practicate de instituțiile financiare variază între 58,80 €/an și 143,40 €/an și nu există scheme speciale de tarifare în funcție de nivelul de vulnerabilitate al consumatorului.
În România, conturile de plăți de bază ar trebui să fie gratuite pentru consumatorii vulnerabili în conformitate cu legea, dar, în realitate, ofertarea acestor conturi împreună cu alte produse, cum ar fi descoperirile de cont, precum și regulile eronate atunci când se stabilește dacă o persoană poate fi considerată vulnerabilă pot duce la costuri mai ridicate.
Potrivit Monicăi Calu, expert în dreptul consumatorilor din România „conturile de plăți de bază ar trebui să fie disponibile ca produs financiar de sine stătător.
Pachetele de cont bancar prezintă riscuri semnificative pentru consumatori, deoarece pot duce la dificultăți financiare, și chiar la supraîndatorare.
În cazul în care serviciile suplimentare nu au fost solicitate de către consumator, pachetele de cont bancar ar trebui să fie interzise în temeiul legislației UE.
”Alteori, chiar dacă contul bancar ar trebui să fie gratuit pentru consumatorii vulnerabili, în realitate adesea acestea sunt vândute ca parte a unui pachet împreună cu alte produse, cum ar fi un descoperit de cont, asigurări sau cumpărături în rate la anumiți comercianți.
Dacă consumatorii vulnerabili doresc un cont de plată de bază fără aceste servicii suplimentare, trebuie să îl solicite în mod explicit, însă, de obicei, nici consumatorii nu știu că au această posibilitate.
De asemenea, legea română permite perceperea unor „comisionari rezonabile” pentru contul de plăți de bază în fiecare stat membru, fără a defini ce înseamnă o taxă „rezonabilă”Unii consumatori vulnerabili nu au deloc venituri (de exemplu, sunt șomeri sau cetățeni fără adăpost) și, prin urmare, este nerezonabil să le percepem o taxă pentru un serviciu esențial.
În plus, pentru cetățenii cu venituri mici, chiar și ceea ce pe hârtie ar putea părea o taxă mică poate fi o povară financiară uriașă proporțională cu venitul respectivului consumator, arată raportul întocmit în urma mistery shoppingului făcut în băncile românești.
În toate statele membre pentru care au fost colectate date, disponibilitatea conturilor de plată de bază.
pe hârtie este bună.
Toate instituțiile de credit importante le oferă, dar în practică, disponibilitatea lor este efectiv mult mai mică, mai arată raportul.
Majoritatea băncilor sunt foarte reticente în a oferi aceste conturi.
.
Datele Finance Watch arată că, în mod normal, instituțiile financiare oferă un cont de plată de bază doar dacă consumatorul îi explică bancherului că este un consumator vulnerabil sau doar dacă îl cere explicit.
Chiar și după ce a afirmat că consumatorul este un consumator vulnerabil, un cont de plată de bază este rar oferit în Germania și România, mai arată Finance Watch.
Aceasta este o problemă, deoarece majoritatea consumatorilor din UE nu sunt conștienți de existența și dreptul lor la un cont de plată de bază și, prin urmare, nu vor solicita unul în mod proactiv.
Accesibilitatea este limitată și mai mult prin faptul că, în majoritatea cazurilor, aceste tipuri de conturi nu pot fi deschise online, ceea ce impune consumatorilor să meargă la o sucursală fizică a băncii pentru a deschide contul.
„ Iar aceasta este o problemă, având în vedere că numărul sucursalelor bancare a scăzut rapid în ultimii ani”, mai arată raportul.
În plus, constatările studiului arată că bancherii adesea nu cunosc existența acestuia și/sau criteriile de eligibilitate pentru a se oferi un cont de servicii bancare bază.
În România, întrucât accesul gratuit la un cont curent de bază este condiționat de vulnerabilitatea consumatorului, băncile cer dovada vulnerabilității financiare în 38% din cazuri.
De exemplu, un consumator șomer nu poate prezenta un contract de muncă, iar un consumator fără adăpost nu poate furniza o dovadă a adresei.
De asemenea, solicitarea de informații despre istoricul de credit poate duce la excludere financiară și nu ar trebui să fie un motiv pentru a refuza un cont de plată de bază.
Consumatorii vulnerabili au venituri mici și, prin urmare, adesea, de asemenea, sunt mai susceptibili de a deveni îndatorați și chiar supraîndatorați, arată raportul cumpărătorilor misterioși.
În plus, refugiații, solicitanții de azil și persoanele fără adăpost sunt adesea împiedicați să deschidă un cont de plată de bază, deoarece nu dețin documentele de identificare și de rezidență solicitate pentru a deschide contul.
În cazul României însă, contul curent de bază este oferit de obicei la pachet cu servicii suplimentare precum un descoperit de cont, sau o asigurare de călătorie.
Iar băncile taxează adesea pentru aceste servicii.
Acest lucru este problematic, deoarece unul dintre acestea are ca rezultat conturile de plată de bază potențial să devină prea scumpe pentru unii consumatori vulnerabili.
BNR: circa jumătate dintre angajații băncilor implicați în activitatea de creditare nu au studii economicePonderea românilor care au cont bancar este cea mai mică din regiune, potrivit datelor furnizate de Banca Mondială.
Cei mai mulți refuză pentru că „nu vor să fie urmăriți”.
Alții nu văd utilitatea unui cont bancar, au venituri prea mici sau invocă lipsa accesului la bancomate, potrivit unui sondaj făcut de Asociația Română a Băncilor.
Conform unui studiu derulat de Banca Națională a României, circa jumătate dintre angajații băncilor implicați în activitatea de creditare, cu funcții de execuție, nu au studii economice (46%), în timp ce numai 0.
2% la sută dintre aceștia dețin certificări internaționale .
De asemenea, peste 40% dintre angajații implicați în vânzarea de credite pentru persoane fizice au o vechime de până la 3 ani și numai 11% au experiență de peste 15 ani în acest domeniu.
Numărul angajaților implicați în creditarea IMM și a companii mari) este de circa 2 ori mai mic decât cel regăsit în cazul creditelor pentru persoane fizice, iar 45% dintre aceștia au o vechime de până la 3 ani în domeniu.
Dintre angajații implicați în vânzarea de credite pentru IMM și corporații numai 13% au experiență în analiza situațiilor financiare ale companiilor, procentul crescând la 38% în cazul angajaților cu expertiză în vânzarea de produse specializate IMM-urilor.
De exemplu, unii consumatori vulnerabili nu ar trebui să aibă acces la produse de credit de consum, cum ar fi descoperirile de cont, dacă au venituri mici și nu sunt în măsură să ramburseze datoriile contractate cu aceste produse, deoarece acest lucru îi poate aduce în dificultăți financiare și chiar supraîndatorare.
Consumatorilor li se oferă puține informații, sau uneori chiar deloc, despre conturile bancare de bază în sucursale.
În cadrul exercițiilor de mystery shopping, personalul care lucrează în bănci nu știa prea multe despre caracteristicile, comisioanele și condițiile dprivind accesul la conturile curente de bază.
Consumatorilor li se spunea să caute singuri pe site-ul web al băncii deoarece bancherii din sucursală nu i-au putut ajuta.
Broșurile de marketing de la sucursalele bancare, în cazul în care sunt disponibile, nu oferă multe informații despre aceste oferte de produse.
Cumpărătorii misterioși primeau mai multe informații despre conturile standard decât despre cele de bază.
Acest lucru crește riscul achiziției unui produs bancar greșit, deoarece consumatorii nu sunt capabili să compare în mod adecvat ofertele de conturi de bază și standard și să ia o decizie informată cu privire la care dintre aceste tipuri de conturi este mai potrivit pentru ei.
Furnizarea de informații despre conturile de plată de bază pe site-urile băncilor este, de asemenea, slabă.
În România, conturile bancare de bază nu sunt mai deloc menționate pe site-urile instituțiilor financiare, chiar dacă sunt oferite în mod formal de bancă.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANCP) a publicat de asemenea un tabel care compară comisioanele ale contului bancar de bază, dar informația e greu de găsit iar tabelul e greoi de parcurs, mai spun cumpărătorii misterioși.
Pe lângă necesitatea de a fi accesibile financiar, conturile de plată de bază ar trebui să fie și disponibile.
Pe hârtie, toate instituțiile de credit importante din Germania, Spania și România oferă conturi de plăți de bază.
În realitate, instituțiile financiare sunt reticente în a le oferi consumatorilor.
N.
Red.
Finance Watch este o organizație neguvernamentală europeană, cu sediul la Bruxelles, fondată în 2011 ca o contrabalansare a lobby-ului financiar .
Organizația desfășoară activități de cercetare și advocacy în domeniul reglementării financiare
