Modurile în care producem, gestionăm și folosim energia se transformă.
Până acum modelul unidirecțional al sistemului energetic ne purta pe ruta producător, transportator, distribuitor, furnizor, consumator.
Dar odată cu tranziția energetică se produce și o transformare a consumatorului de energie, care face trecerea de la rolul pasiv la cel activ, de producător de energie pentru autoconsum.
Sursele regenerabile creează oportunități pentru fiecare dintre noi de a deveni producători de energie.
Se estimează că, până în 2050, jumătate dintre cetățenii europeni ar putea produce până la 50% din energia regenerabilă a UE[1].
În România, numărul prosumatorilor este așteptat să crească la 200.
000 până la finalul lui 2024[2].
Din punct de vedere tehnic, aproape fiecare cetățean din UE poate deveni un prosumator și poate fi integrat în lanțul valoric al energiei.
Iar în tot mai multe locuri, cetățenii se reunesc în comunități pentru a juca un rol activ în această tranziție.
Aceste noi comunități se dezvoltă pe viziunea unui consum sustenabil de energie electrică.
Ele nu doar că își produc local energia din surse regenerabile.
O componentă la fel de importantă este și promovarea eficienței energetice.
Astfel, ele se asigură că sunt autosuficiente din punct de vedere al aprovizionării cu energie și își reduc totodată semnificativ impactul asupra mediului.
Oricine poate acționa ca prosumator.
O companie, o autoritate locală sau o persoană fizică își instalează sisteme de producere a energiei din surse regenerabile, cum ar fi panouri fotovoltaice, centrale eoliene sau centrale în cogenerare de înaltă eficiență pe bază de combustibili alternativi (biomasă, biogaz, energie geotermală etc.
), cu sau fără baterii pentru stocare, și produc pentru activitățile lor.
Acești prosumatori folosesc ceea ce au nevoie și pot să împartă surplusul cu membrii comunității locale.
Beneficiile sunt de ambele părți.
Fiecare membru al comunității beneficiază de prețuri accesibile la energie electrică și de o mai mare independență energetică, iar prosumatorii valorifică integral energia produsă.
Totul, protejând mediul înconjurător.
Comunitățile de energie pot contribui la soluționarea celor mai stringente provocări cu care se confruntă sistemele energetice în procesul de racordare a noilor surse de producție regenerabile, inclusiv pierderile, congestia rețelei și necesitatea de a echilibra producția și consumul.
În cadrul unei comunități de energie, împreună cu vecinii, prietenii din zonă sau alți cetățeni, se poate produce energie mai ieftină și mai curată, care să fie accesibilă în mod egal.
Un studiu publicat în revista științifică Nature[3] a cartografiat comunitățile de energie din 29 de țări europene, dintre care 26 sunt state membre ale UE.
În țările UE există 9.
252 de comunități de energie, deși putem observa diferențe mari între state: mai mult de jumătate dintre acestea se regăsesc în Germania, care are 4.
848 de astfel de comunități.
În România, un raport realizat de Greenpeace a identificat 21 de comunități de energie în diferite faze de implementare.
Cum din ce în ce mai mulți optează să își instaleze propriile surse de energie, este probabil ca numărul lor să crească.
Mai sunt în curs de clarificare elemente de reglementare și de pus la punct mijloace de informare și sprijin pentru cei care doresc să constituie comunități de energie în țara noastră.
Procesul este însă în desfășurare, iar unii chiar au reușit să le facă operaționale în proiecte pilot, furnizând o serie de avantaje semnificative atât comunității, cât și mediului.
Un prim beneficiu este cel al sustenabilității.
O comunitate utilizează surse regenerabile de energie.
Astfel, diminuează dependența de sursele de energie fosilă și contribuie la reducerea emisiilor de carbon și a poluării.
Reduceri de costuri.
Comunitățile de energie oferă, din punct de vedere financiar, o eficiență mai mare decât în cazul soluțiilor de autoconsum individuale.
Recuperarea investiției, în funcție de tehnologia folosită, se poate face între 2 și 7 ani, iar economiile anuale la factura de energie electrică pot ajunge la 62%, potrivit raportului Greenpeace[4].
Creștere economică locală.
Dezvoltarea infrastructurii energetice locale poate stimula economia locală prin crearea de locuri de muncă și investiții.
Îmbunătățirea calității vieții.
O comunitate de energie poate contribui la îmbunătățirea calității vieții prin reducerea poluării și a impactului asupra mediului înconjurător, precum și prin promovarea unui mediu mai curat și mai sănătos pentru locuitorii săi.
Însă cel mai mare beneficiu, pe lângă producerea energiei regenerabile și scăderea în timp a costurilor, este colaborarea și asocierea dintre oameni, gândirea unor soluții optime și implicarea constantă către direcția stabilită în comun.
Astfel, energizăm comunitatea! Acest material este parte din proiectul „Eficiență Energetică în case inteligente, clădiri inteligente și rețele inteligente”, lansat de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România”.
Mai multe informații pot fi accesate https://eficient-energetic.
ro/comunitati-inteligente/***[1]https://commission.
europa.
eu/news/focus-employment-eus-renewable-energy-sector-2022-05-16_en[2]https://anre.
ro/[3]https://www.
nature.
com/articles/s41597-022-01902-5[4]https://www.
greenpeace.
org/romania/articol/9589/oportunitati-pentru-romani-comunitatile-de-energie/Articol susținut de ACUE
