Municipiul București are 65 de instituții în subordine.
Pentru că nu există un sistem informatic unitar, consolidarea datelor financiare se face prin „introducere manuală”, arată raportul Curții de Conturi realizat în 2024.
Un primar matematician de elită, cu diplomă la École normale supérieure, nu a fost preocupat, timp de 4 ani de mandat, de nevoia unui sistem informatic minimal.
O aplicație care măcar să culeagă automat datele.
Dacă să comunice între ele sistemele informatice ale instituțiilor e un pod prea îndepărtat.
Auditorii publici ai Curții de Conturi au redactat un raport, datat 12 aprilie 2024, în care consemnează ce au descoperit la auditul financiar realizat la Unitatea Administrativ-Teritorială a Municipiului București.
Raportul are 25 de pagini.
Chiar la început, în pagina 3, apare „Paragraf pentru evidențierea unui aspect”: „Evidențierea unui aspect extrem de important în opinia noastră, care a fost semnalat conducerii Municipiului București și în scrisoarea transmisă la încheierea etapei de planificarea a auditului, rămas nesoluționat, respectiv utilizarea de către Municipiul București și cele 65 de instituții publice din subordine a unor sisteme/aplicații informatice de preluare a datelor diferite, între care nu există interconectare, astfel încât este necesară preluarea și introducerea manuală a datelor financiare contabile pentru centralizarea acestora în situațiile financiare consolidate”.
Inspectorii descriu cum instituțiile Primăriei București au sisteme informatice care nu comunică între ele.
Nu există nici măcar un sistem ulterior, care să culeagă în mod automat rapoartele financiare ale fiecărei instituții, când acestea sunt raportate către Primărie.
Cum se desfășoară lucrurile acum? Datele și cifrele de la „descentralizate” sunt cumulate după o introducere manuală, a constatat Curtea de Conturi.
Ceea ce face ca informațiile centralizate la nivelul Primăriei să fie la dispoziția erorii umane.
Vorbim, pe 2024, despre un buget cumulat de 7,8 miliarde de lei.
Dacă centralizarea de pe siteul PMB o fi corectă, că s-a făcut manual.
„Acest fapt generează un risc major de denaturare a datelor raportate prin situațiile financiare consolidate”, susține raportul Curții de Conturi.
Riscul există, „chiar dacă fiecare componentă în parte ar fi corectă”.
Iar riscul ”nu poate fi eliminat decât prin implementarea unui sistem informatic unitar pentru Municipiul București și toate instituțiile publice subordonate”, avertizează auditorii.
Cu alte cuvinte, spun cei de la Curte, aparatul Primăriei poate fi în situația de a lucra cu informații imprecise.
De pildă, atunci când vor să vadă care sunt toate cheltuielile de personal la nivelul Municipiului București, oamenii din Primărie ar putea să aibă sub ochi date fără acuratețe, chiar dacă instituțiile subordonate au trimis situațiile exacte.
1 plus 1 egal cu 2 doar dacă, cineva, din greșeală, nu a transformat un ”1” în ”3”.
Pentru că, atunci, pe masa primarului va ajunge cifra ”4”, în loc de ”2”.
Nici un primar olimpic internațional la matematică nu poate să știe că adunarea s-a făcut cu date eronate.
Dar un primar cu o carieră profesională incontestabilă în educație și în cercetare e supus unei așteptări publice rezonabile să gândească în termeni de digitalizare a instituției pe care o conduce.
Acesta este un mare eșec al mandatului lui Nicușor Dan.
Nu e singura referire a Curții de Conturi care evidențiază stilul de management al lui Nicușor Dan.
Auditorii remarcă în raport că „nu există proceduri specifice sau generale privind delegarea atribuțiilor la nivelul Primăriei Municipiului București”.
De ce ar exista proceduri dacă nu există realitatea delegării? Din descrierile mai multor specialiști din Primărie sau parteneri ai acesteia, Nicușor Dan este genul care centralizează solitar.
Vrea ca enorm de multe lucruri să treacă pe la el.
Ca să fie sigur că sunt făcute bine.
Bine așa cum le gândește el.
Micro managementul este o patimă și un fenomen.
Dar aplicat Bucureștiului, al șaptelea cel mai mare oraș din UE, micro managementul nu poate rezolva situațiile complexe ale capitalei României.
„Manualitatea” conducerii e o iluzie.
Există scene povestite de numeroși oameni, care descriu același tablou: aproape răsturnat peste hărți detaliate ale orașului, la el în birou, Nicușor Dan vrea să înțeleagă, el singur de multe ori, ce aprobare dă, ce clădire răsare și unde.
Reflexele de salvator urban, care l-au făcut atât de îndrăgit printre oamenii orașului, au riscuri enorme, dacă nu sunt îmblânzite de proceduri și de delegarea deciziilor.
De regulă, când nu e vorba de trimiteri penale sau de cifre mari, rapoartele Curții de Conturi sunt tratate de sus de către administrația locală românească.
De aici a venit, în guvernarea Dragnea, presiunea baronilor locali de a pune sub control politic Curtea de Conturi.
Ca să nu mai fie împiedicați „oamenii care fac” de către „contabilii cu mânecuțe”, aceasta a fost retorica celor din administrație.
Liviu Dragnea a trecut ca lider politic, iar personalizarea „răului” nu a ajutat.
Pentru că mentalitatea a rămas aceeași și s-a extins la oamenii partidelor noi.
Rapoartele Curții sunt citite cu aceeași suficiență în primării.
Pe repede înainte și manual.
