Preşedintele croat, candidat de facto la postul de prim-ministru după ce a făcut ca atare campanie înainte de alegerile legislative de miercuri, nu va putea prelua conducerea unui guvern, au atenţionat vineri judecătorii Curţii Constituţionale croate, în timp ce negocierile pentru formarea unei coaliţii continuă, informează AFP și Agerpres.
„Toată lumea trebuie să respecte Constituţia şi legea”, a declarat, în timpul unei conferinţe de presă, preşedintele Curţii Constituţionale, Miroslav Separovic.
„Preşedintele a fost atenţionat la timp că poate participa la campanie, dar că va trebui să demisioneze.
Acum, gata.
El nu mai poate fi prim-ministru”, a subliniat Separovic.
Preşedintele Zoran Milanovic, un social-democrat care a fost premier între 2011 şi 2016, a surprins la mijlocul lui martie când s-a prezentat drept candidat al partidului său, SPD, în alegerile legislative.
Judecătorii l-au atenţionat atunci: candidatura unui preşedinte în exerciţiu nu este conformă Constituţiei şi le-au cerut lui Milanovic şi SPD „să înceteze imediat activităţile contrare Constituţiei”, iar preşedintele să demisioneze dacă vrea să se lanseze în arena legislativelor.
Acesta din urmă nu a făcut nimic şi şi-a continuat campania în faţa rivalului său de întotdeauna, prim-ministrul conservator aflat la sfârşit de mandat Andrej Plenkovic.
Niciunul dintre cei doi nu a ieşit câştigător clar în urma alegerilor de miercuri: HDZ al lui Plenkovic a câştigat 61 din totalul celor 151 de locuri în Parlament, iar SPD – 42 de locuri.
Dreapta naţionalistă Mişcarea Patriotică (DP), care a făcut campanie pe o linie foarte dură faţă de migranţi, se află pe locul trei, cu 14 mandate parlamentare.
De atunci, negocierile pentru formarea unei coaliţii se înmulţesc, însă nicio majoritate nu pare să se contureze.
Unii evocă şi în aceste ultime ore posibilitatea unei alianţei în jurul SDP, care ar avea 76 de locuri datorită sprijinului partidelor de stânga, minorităţilor şi chiar ultraconservatorilor din Most, care s-a aflat o perioadă la guvernare înainte de a fi alungat de acolo de HDZ.
În cazul în care o coaliție condusă de social-democrați va prelua puterea, schimbarea de guvern ar putea modifica poziția țării în privința unor chestiuni majore, precum sprijinul acordat Ucrainei în războiul cu Rusia, și ar putea tensiona relațiile cu partenerii din UE.
Zoran Milanovic, un prieten al lui Viktor Orban, se opune ajutorului pentru Ucraina și a criticat în mod frecvent UE și NATO.
Premierul Plenković l-a acuzat în repetate rânduri pe Milanović că a încălcat Constituția, a folosit un limbaj nepotrivit și că are „opinii pro-ruse”.
Milanović l-a numit pe Plenković „mincinos” și l-a acuzat că răspunde la comenzile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Mă aștept să colaborez cu toți cei care sunt împotriva furtului”, a declarat Milanovic, miercuri, după ce a votat la alegeri.
„Fondurile UE vor fi folosite mai bine și nu va exista niciun furt”, a asigurat el.
„Indiferent de distribuția finală a locurilor, este probabil ca parlamentul să fie mai fragmentat și negocierile pentru coaliție să se prelungească mai mult timp”, a declarat pentru Reuters Mario Bikarski, analist pentru Europa Centrală și de Est la compania de informații de risc Verisk Maplecrof.
„Un guvern minoritar, condus fie de HDZ, fie de SDP, ar fi și mai instabil și ar fi puțin probabil să reziste până la sfârșitul mandatului”, a spus acesta.
Citește și:
