Pe lângă multiplele beneficii deja cunoscute ale exercițiilor fizice, cercetătorii au descoperit că pot ajuta inclusiv la reîntinerirea organismului.
Îmbătrânirea este un proces complex, studiat intens pentru a înțelege cum poate fi influențat de anumite schimbări la nivelul cromozomilor, de stresul celular (cum ar fi deteriorarea celulelor din cauza factorilor de mediu sau interni) și de modificările epigenetice (modificări ale activității genelor fără a schimba secvența AND-ului).
Multe dintre transformări sunt greu de inversat cu ajutorul tratamentelor actuale.
Însă, descoperirile recente sugerează că există o componentă moleculară specifică – un anumit tip de grăsime – care se acumulează în organism pe măsură ce îmbătrânim și care poate fi redusă prin activitate fizică regulată.
În plus, se lucrează și la medicamente care pot înlocui exercițiile fizice.
Într-un studiu publicat în jurnalul Nature Aging, cercetătorii au identificat un anumit tip de moleculă de grăsime care joacă un rol major în procesul de îmbătrânire.
Acest tip de grăsime, numită bis(monoacilglicerofosfat) (BMP), a fost găsit la niveluri constant mai ridicate în mușchii persoanelor în vârstă comparativ cu persoanele mai tinere.
Interesant este faptul că nivelurile acestei grăsimi scad după perioade scurte de exerciții fizice.
Efectul a fost, de asemenea, analizat în detaliu pe șoareci.
„Cercetările asupra îmbătrânirii nu cuprind informații detaliate despre moleculelor de grăsime, așa că este remarcabil că acest studiu a realizat o analiză atât de cuprinzătoare a schimbărilor în diverse țesuturi, atât la șoareci, cât și oameni,” a declarat dr.
Alexandra Stolzing, profesor de inginerie biogerontologică la Universitatea Loughborough din Marea Britanie, care nu a fost implicată în studiu, pentru Live Science.
Oamenii de știință au identificat mecanismele prin care grăsimile simple, cum ar fi colesterolul, contribuie la îmbătrânire și la dezvoltarea unor boli precum boala coronariană.
„Cu toate acestea, există puține informații despre modul în care contribuie lipidele complexe,”a precizat dr.
George Janssens, profesor asistent de boli metabolice genetice la Amsterdam UMC și prim autor al studiului.
Pentru a explora această legătură, cercetătorii au analizat grăsimile de la șoareci tineri și bătrâni.
Utilizând tehnologia lipidomică, ce permite cuantificarea mai multor tipuri de grăsimi în același timp, au investigat 10 tipuri diferite de țesuturi și au identificat peste 1,200 de tipuri unice de lipide.
„BMP-urile — tipurile de lipide pe care le-am identificat ca fiind asociate cu îmbătrânirea— au apărut anterior în literatură ca markeri ai bolii sau stresului.
BMP-urile se acumulează în diverse boli, inclusiv boala cronică de rinichi, bolile legate de acumularea de colesterol și bolile vasculare și anumite tulburări metabolice genetice.
Este posibil ca nivelurile de BMP să devină un marker de referință pentru îmbătrânirea sănătoasă, dar mai sunt necesare cercetări suplimentare în această direcție,”au declarat autorii studiului, Georges E.
Janssens, Frederic M.
Vaz și Riekelt H.
Houkooper, pentru Medical News Today.
Ce au observat oamenii de știință a fost creșterea constantă a nivelului de BMP la șoarecii în vârstă, reflectată în majoritatea țesuturilor analizate.
Cercetătorii au continuat prin analiza țesutului muscular biopsiat de la voluntari umani de diferite vârste; cei mai tineri aveau între 20 și 30 de ani, în timp ce participanții mai în vârstă aveau între 65 și 80 de ani.
Din nou, au constatat acumularea de BMP în țesuturile în curs de îmbătrânire.
„Acumularea tisulară aproape generalizată a unui tip de grăsime la șoareci și aceeași schimbare prezentă în mușchiul uman.
.
.
a fost uimitoare,” a declarat Janssens pentru Live Science.
Rezultatele sugerează că lipidele BMP ar putea fi un factor determinant în procesul de îmbătrânire — cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări pentru a stabili dacă acestea sunt într-adevăr responsabile pentru îmbătrânire sau dacă nivelul lor crește ca urmare a acestui proces.
Datele sugerează că inclusiv sesiunile scurte de exerciții fizice zilnice pot reduce riscul de deces prematur.
În plus, exercițiile fizice au fost asociate, în mod constant, cu o îmbunătățire a longevității, unul dintre motivele posibile fiind modificarea modului în care organismul metabolizează lipidele.
Într-o etapă ulterioară a studiului, cercetătorii au analizat conținutul de lipide din mușchii subiecților înainte și după ce aceștia au făcut o oră de exerciții zilnic, timp de patru zile.
Rezultatele au fost comparate cu cele obținute de la persoanele care au rămas în mare parte inactive pe parcursul aceleiași perioade.
Cercetătorii au inclus 12 femei în postmenopauză cu vârste cuprinse între 45 și 70 de ani.
Aceste femei erau supraponderale și făceau mai puțin de trei ore de exerciții fizice în fiecare săptămână.
S-a desfășurat o intervenție aleatorie, de tip cross-over, utilizând trei regimuri de activitate diferite: un regim de ședere, care presupunea statul așezat timp de paisprezece ore pe zi, un regim de exerciții fizice, care implica practicarea exercițiilor timp de o oră în fiecare zi și un regim de stat în picioare, care implica statul în picioare timp de trei ore pe zi și mersul pe jos timp de două ore pe zi.
Participantele au urmat fiecare regim timp de patru zile și li s-a efectuat o biopsie musculară în a cincea zi.
Oamenii de știință au fost surprinși să descopere că nivelul de grăsimi BMP a scăzut semnificativ la cele care au făcut sport, chiar și într-un interval de timp atât de scurt, în comparație cu cele care au fost sedentare.
Concluzia ar fi că această grăsime are un rol cheie în ceea ce privește beneficiile exercițiilor fizice asupra longevității.
Adiv Johnson, director de cercetare și inovație la o companie specializată în promovarea longevității, a subliniat că perspectiva studiului este captivantă deoarece sugerează că această grăsime se acumulează odată cu înaintarea în vârstă, atât în cazul șoarecilor, cât și al oamenilor.
Însă descoperirile indică, de asemenea, că exercițiile fizice — o intervenție considerată puternică pentru menținerea longevității — pot reduce nivelurile acestei grăsimi asociate cu îmbătrânirea, a precizat el pentru Live Science.
„Ideea că am putea inversa îmbătrânirea a fost considerată mult timp de domeniul științifico-fantastic”, a spus autorul principal al studiului, Riekelt Houtkooper, profesor de boli metabolice genetice la Amsterdam UMC.
„Dar aceste descoperiri ne permit să înțelegem mult mai multe despre procesul de îmbătrânire.
” Oamenii de știință plănuiesc să efectueze studii suplimentare pentru a afla, în primul rând, de ce se acumulează BMP în organism și dacă există metode, altele decât exercițiile fizice, care ar putea elimina acest tip de grăsimi.
Până atunci, cercetarea oferă o sugestie cu privire la motivul pentru care plimbările prin parc sau alergatul ar putea contribui la prelungirea vieții.
Pentru cei care nu pot face exerciții fizice din motive medicale, s-ar putea să existe alternative pe viitor, deoarece unii cercetători explorează posibilitatea de a dezvolta medicamente care să reproducă efectele pozitive ale activității fizice.
Această cercetare are mai multe limitări.
În primul rând s-a bazat, initial, pe testele pe șoareci, ceea ce nu poate fi întotdeauna aplicabil la oameni.
Cu toate acestea, analizele suplimentare ale țesutului muscular uman par să confirme constatări similare.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că au utilizat doar șoareci de sex masculin și există diferențe în metabolismul lipidic între șoarecii de sex masculin și cei de sex feminin.
A fost utilizat un eșantion restrâns de persoane pentru colectarea biopsiilor, iar analiza a inclus doar un singur tip de țesut, așa că viitoarele studii ar putea aduce în discuție mai multe informații în această privință.
De asemenea, intervenția prin exercițiu fizic a fost limitată la femei, așadar cercetările viitoare, care să includă grupuri mixte, ar putea aduce și mai multe date relevante.
Intervențiile prin exercițiu fizic au avut o durată scurtă, ceea ce nu a permis evaluarea efectelor pe termen lung asupra nivelurilor de BMP.
De asemenea, cercetătorii recunosc că toate lipidele pot înregistra o creștere odată cu înaintarea în vârstă, dar există suspiciunea că nivelul de BMP crește mult mai mult decât alte lipide.
În plus, cercetătorii au avut acces limitat la date despre utilizarea medicamentelor care reduc nivelul lipidelor, deci cercetările ulterioare ar putea explora modul în care aceste medicamente influențează nivelurile de BMP.
Sursa foto: Dreamstime.
com
