Activitățile sportive sunt recomandate indiferent de vârstă și nu trebuie să lipsească din viața de zi cu zi. Cu toate acestea, trebuie ținut cont de faptul că practicarea unor sporturi poate duce la diverse forme de accidentare. Entorsele, luxaţiile şi fracturile sunt printre cele mai comune leziuni cauzate de sporturile de iarnă. Acestea pot fi însă prevenite cu planificarea și pregătirea potrivite a activităților fizice specifice.Pentru a aflat mai multe despre riscurile la care se expun cei care merg pe pârtie la schi și ce putem face să prevenim evenimentele neplăcute, monitorulcj.ro a discutat cu Dr. Horea Benea, șeful secției de la Clinica de Ortopedie-Traumatologie a Spitalului Județean Cluj. Reporter: Care sunt cele mai comune tipuri de leziuni ortopedice asociate cu schiul?Dr. Horea Benea: Sunt leziunile ligamentare, în principal, cele ale genunchiului. De la simple leziuni de menisc, la rupturile ligamentare care pot să fie de diferite gravități, ruptura unui singur ligament, de obicei de ligamentele încrucișate anterior, se pot rupe, dar pot să fie și entorse foarte grave cu ruptura mai multor ligamente, așa numita triadă sau pentadă nefastă cu ligamentele colaterale și ligamentele încrucișate. Aici sunt leziuni foarte, foarte grave. În al doilea rând, putem avea fracturi în urma căderilor. Avem fractura tipică de clăpar la nivelul gambei, când se produce o torsiune a tibiei în urma căreia aceasta se fracturează. Putem avea fracturi prin căderi care să provoace fracturi la nivelul șoldului, fracturi la nivelul membrelor superioare, umeri, mâini. Există și leziuni foarte grave și aici mă refer la cele ale capului sau ale coloanei vertebrale cu secțiune medulară, care și acestea pot apărea în principal când vorbim de viteze mari sau de ciocniri violente pe pârtie. Din păcate, viața ne-a arătat toate tipurile de leziuni posibile. Un lucru important pe care vreau să-l menționez este sindromul ultimei ture. Foarte multe accidente se produc la ultima tură de coborâre. Atunci scade foarte mult concentrarea, este și oboseala instaurată de pe parcursul zilei, și este foarte ușor ca într-un moment de neatenție să se producă un accident. Foarte mare atenție, să fie concentrare maximă.R: Care sunt cauzele din care se pot produce leziunile?Dr. Horea Benea: Cauzele principale ar fi lipsa de pregătire a schiorilor, deoarece trebuie început un program de pregătire fizică înainte de sezonul de schi. Cine nu are antrenament și se pune direct pe schiuri are toate șansele să pățească ceva, mai ales dacă încearcă să practice un schi mai agresiv. R: În ce constă pregătirea fizică înainte de a începe sezonul de schi care poate minimiza riscul de leziuni?Dr. Horea Benea: Sunt persoanele care practică sport în mod regulat, care au un tonus muscular bun, o mobilitate articulară foarte bună și în cazul lor nu este nevoie de o pregătire. Aici, poate majoritatea populației este puțin sedentară, însă doresc să practice schi-ul. Atunci, este nevoie cu cel puțin două-trei luni înainte de a avea prima ieșire la schi să înceapă un program de pregătire sub atenția unui kinetoterapeut, care le poate arăta exercițiile specifice pentru creșterea tonusului muscular, pentru dezvoltarea mobilității articulațiilor. Și înainte de a pune clăparii în picioare este bine să facem exerciții specifice pentru a ne activa mușchii și de a crește mobilitatea articulațiilor pentru a nu rămâne acestea înțepenite când trebuie să facem coborârea pe pârtie. R: Ce grupe de vârstă sunt mai predispuse la leziuni în timpul schiului și de ce?Dr. Horea Benea: Cu cât înaintăm mai mult în vârstă, cu atât șansa de a avea o leziune cauzată de un traumatism de la schi este mai mare, deoarece corpul are tendința își slăbească rezistența. Apar fenomenele de îmbătrânire, de degenerare a articulațiilor, mușchii își pierd rezistența și se pot rupe mult mai ușor la un impact – posibil mai ușor decât ne-am aștepta – fiindcă rezistența ligamentelor și a mușchilor este mai mică. În oase se instalează cu timpul osteoporoza, care duce la fragilitatea osoasă și apariția fracturilor la un traumatism mai mic.Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere și teribilismul. Există tineri care se simt în formă și au un fel de a schia mult mai agresiv, viteză mare și se pot expune la posibile accidente. Dacă se învață tehnica de mici, așa cum toată lumea își duce copii de mici la schi, frecvența și gravitatea leziunilor se reduce.Trebuie să se păstreze o disciplină pe pârtii. Dacă mergem în Vest vedem o altă disciplină față de ceea ce vedem mai către Est. Aici mă refer și la practicanții de schi care vin cu echipament neadecvat, improvizații, schiurile într-o stare tehnică mai precară, care nu le permite un control bun și sunt multe accidente care se produc din neglijență și nerespectarea anumitor reguli minimale la nivelul pârtiei. Nu este toată pârtia doar pentru noi și trebuie să ne gândim că putem încurca pe cei care vin din spate. Sunt și cazurile de oameni care vin pe pârtie cu hainele de stradă. Este bine și de separat săniile de schiuri. În afară nu o să vedem sănii în zona de schiuri.R: Cum pot schiorii să-și aleagă echipamentul potrivit pentru a reduce riscul de leziuni?Dr. Horea Benea: Echipamentul de protecție este esențial. Casca de protecție trebuie să fie cât mai sigură posibil. Există apărători pentru articulații, pentru cea a pumnului există mănuși care au ateluțe pentru a preveni fracturile la nivelul pumnului, există câteva atele speciale pentru protecția coloanei vertebrale și sunt foarte importante și trebuie să le purtăm, pentru că fracturile de coloană vertebrală pot provoca leziuni foarte grave, cu paralizii, cu imposibilitatea de a mai putea merge ulterior. R: Există condiții medicale preexistente care pot crește riscul de leziuni în timpul schiului?Dr. Horea Banea: Sigur că da. Orice traumatism anterior soldat cu o fractură, ruptură ligamentară, chiar dacă a fost tratată și și-a revenit pacientul, cu siguranță nu va avea un grad de recuperarea de 100%. Nu vom avea aceeași mobilitate, din păcate, și oricând se poate produce o nouă leziune. Văzul trebuie să fie bun, auzul, toate simțurile trebuie să ne fie foarte bune și să fim atenți la fiecare stimul pentru a evita pericolul. Trebuie să avem vizibilitate bună, casca și ochelarii să fie buni, să nu mergem cu căștile în urechi, trebuie să ascultăm și ce este în jurul nostru. Auzul ne poate feri de multe ori în care nu vedem pe cineva dar îl auzim că vine spre noi. Anemia, deficitul în tulburările hidro-electrolitice, hipoproteinemia, bolile acestea care ne slăbesc organismul ne predispun la apariția afecțiunilor traumatice la nivelul osteo-articular.R: Cum influențează condițiile meteorologice riscul de leziuni ortopedice în timpul schiului?Dr. Horea Banea: Altfel schiezi când este soare afară și vizibilitate bună sau când ești în ceață și în viscol și nu ai vizibilitate bună. Nici zăpada proaspătă, afânată, nu este bună deoarece nu permite condiții bune de alunecare. Aceasta predispune la derapaje și dacă avem schi care nu este corespunzător, are counter-ul tocit sau deformat, clar nu vom putea avea un control bun pe gheață. Ideal este să fie soare afară și nu foarte frig pentru că organismul nu se poate adapta așa de bine la frig, indiferent de cât de performant am avea echipamentul.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.ro
